În acest articol
Sute de mii de ovine sunt blocate în ferme înaintea exportului, iar România riscă să piardă piețe externe construite în ani de zile dacă restricțiile comerciale nu sunt ridicate, a declarat vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, într-un interviu acordat Radio România Actualități pe 21 septembrie. Ministrul a spus că animalele care ar fi trebuit să plece deja spre destinațiile tradiționale au rămas în țară, iar fermele suportă costurile suplimentare de întreținere într-un moment în care reluarea exporturilor depinde încă de aplicarea planului sanitar-veterinar aprobat la nivel european.
Tánczos Barna a criticat caracterul general al restricțiilor, argumentând că acestea afectează inclusiv crescători ale căror exploatații nu se află în zone cu focare de boală.
„Este vorba de sute de mii de animale care în această perioadă ar fi trebuit să plece din țară, către piețele tradiționale ale României.”
Miza nu este numai vânzarea animalelor aflate acum în ferme, ci și menținerea accesului comercial la cumpărătorii externi. Ministrul a avertizat că piețele neaprovizionate din România pot fi ocupate de operatori din alte state din afara Uniunii Europene.
România are deja șase piețe care acceptă animale vaccinate
Situația s-a schimbat în ultimele zile după aprobarea de către Comisia Europeană a planului pentru reluarea exporturilor de ovine și caprine.
AGRONET.ro a prezentat pe 18 septembrie condițiile schemei: România are deja acorduri pentru exportul animalelor vaccinate către șase state din afara Uniunii Europene:
- Arabia Saudită;
- Iordania;
- Maroc;
- Tunisia;
- Israel;
- Libia.
Alte șapte acorduri sunt în curs de negociere.
Planul nu înseamnă însă reluarea automată a tuturor exporturilor. Este necesară aplicarea efectivă a măsurilor de vaccinare și adoptarea deciziilor europene care stabilesc statutul zonelor supuse imunizării și condițiile de circulație a animalelor.
1,3 milioane de doze de vaccin sunt puse la dispoziția României
Strategia sanitar-veterinară presupune o abordare diferențiată în funcție de risc.
Pentru județele Tulcea și Constanța, unde presiunea epidemiologică este mai ridicată, planul prevede vaccinarea atât împotriva Pestei Micilor Rumegătoare, cât și împotriva Variolei Ovine și Caprine.
În restul țării este prevăzută vaccinarea împotriva Variolei Ovine și Caprine, astfel încât celelalte regiuni să își poată păstra statutul separat față de zonele în care se aplică schema completă.
Comisia Europeană pune la dispoziția României aproximativ 1,3 milioane de doze de vaccin, fără costuri pentru crescători.
Potrivit informațiilor publicate de Radio România Actualități, ANSVSA trebuie acum să implementeze planul, în timp ce Ministerul Agriculturii continuă demersurile pentru adoptarea deciziilor necesare reluării comerțului.
Aproximativ 19.000 de ovine au fost sacrificate în 2026
Datele publicate anterior de ANSVSA arată că aproximativ 19.000 de ovine au fost sacrificate în 2026 pentru limitarea răspândirii Pestei Micilor Rumegătoare și a Variolei Ovine și Caprine.
Aceste animale reprezintă aproximativ 0,13% din efectivul național estimat, potrivit Autorității.
Diferența dintre amploarea sacrificărilor și numărul mult mai mare de animale afectate comercial explică una dintre principalele nemulțumiri ale crescătorilor: restricțiile asupra exporturilor produc efecte economice și în ferme în care nu au fost identificate animale bolnave.
AGRONET.ro a relatat după protestul fermierilor din 15 septembrie că reluarea exporturilor s-a aflat printre principalele revendicări ale crescătorilor de ovine, alături de modul de gestionare a focarelor, despăgubiri și costurile suplimentare generate de măsurile sanitar-veterinare.
Blocarea animalelor în ferme înseamnă costuri suplimentare
Pentru crescător, un animal pregătit pentru export care rămâne în exploatație continuă să consume furaje, apă și forță de muncă și ocupă spațiu care trebuia eliberat după vânzare.
În cazul unui număr de ordinul sutelor de mii de capete, efectul cumulat poate deveni important pentru fluxul de numerar al sectorului. Fermierii amână încasarea banilor din vânzări, dar continuă să suporte costurile zilnice ale efectivelor.
Presiunea este mai mare în exploatațiile orientate către exportul de animale vii, unde accesul la piețele din Orientul Mijlociu și Africa de Nord reprezintă una dintre principalele căi de valorificare.
România a încercat în ultimele luni să păstreze aceste rute comerciale inclusiv prin negocieri bilaterale. AGRONET.ro a relatat despre discuțiile purtate la Ankara, unde autoritățile române au urmărit facilitarea tranzitului carcaselor și, ulterior, a animalelor vii către piețele din Orientul Mijlociu.
Riscul este pierderea cumpărătorilor, nu doar întârzierea vânzărilor
Tánczos Barna a insistat că întârzierea exporturilor poate produce un efect mai greu de recuperat decât costurile de întreținere din ferme: pierderea piețelor tradiționale.
Dacă importatorii își mută comenzile către furnizori din alte state, reluarea formală a exporturilor nu garantează revenirea imediată a contractelor pentru crescătorii români.
Pentru sectorul ovin, următoarea etapă decisivă este trecerea de la aprobarea planului la aplicarea vaccinării și la activarea efectivă a acordurilor comerciale. Până atunci, sute de mii de animale despre care ministrul spune că erau pregătite pentru export rămân în exploatațiile românești, cu costuri suportate direct de crescători.
