În acest articol
O fermă din Germania, cu 1.300 de vaci, a renunțat la roboții de muls după două încercări nereușite, preferând să organizeze activitatea cu echipe permanente de angajați. Exploatația Weserbergland Milch, administrată de familia Schomburg în localitatea Ottenstein, landul Saxonia Inferioară, are aproximativ 35 de lucrători, dintre care 14 sunt din România. Potrivit informațiilor prezentate de Libertatea, pe baza unui reportaj din presa agricolă germană, proprietarii au considerat că defecțiunile repetate și intervențiile neprevăzute făceau mai dificilă organizarea mulsului.
Decizia nu reprezintă o revenire la mulsul manual, ci la folosirea instalațiilor mecanizate operate de personal. Ferma continuă să utilizeze senzori și sisteme informatice pentru monitorizarea animalelor. Cazul este relevant pentru exploatațiile zootehnice care analizează investiții în automatizare: reducerea necesarului de personal trebuie comparată cu fiabilitatea echipamentelor, costurile întreținerii și capacitatea fermei de a interveni atunci când apar defecțiuni.
Două încercări de robotizare a mulsului, urmate de renunțarea la echipamente
Familia Schomburg a încercat pentru prima dată mulsul robotizat în perioada 2012–2015.
Sistemul instalat într-unul dintre adăposturi nu a funcționat conform așteptărilor proprietarilor. Au apărut defecțiuni, solicitări repetate de intervenție și întreruperi care afectau organizarea zilnică a activității.
Problemele nu se limitau la repararea echipamentelor. Mulsul trebuia efectuat la timp, iar laptele trebuia pregătit pentru livrare conform programului stabilit cu procesatorul.
În 2021, familia a cumpărat o altă exploatație, dotată deja cu roboți de muls de la un producător diferit.
Aceasta a fost a doua încercare de utilizare a tehnologiei. După aproximativ un an și jumătate, proprietarii au decis să demonteze instalațiile automate.
Kai Schomburg, administratorul fermei, a descris experiența prin probleme tehnice repetate și stres pentru personal, potrivit relatării Agrointeligența.
Decizia este una specifică exploatației. Nu demonstrează că roboții de muls sunt mai puțin eficienți decât instalațiile convenționale în toate fermele.
Rezultatul unei asemenea investiții depinde de echipamentele utilizate, organizarea adăpostului, efectivul de animale, serviciile de întreținere și pregătirea personalului.
Cum este organizat mulsul celor 1.300 de vaci
Potrivit informațiilor prezentate de proprietari, Weserbergland Milch funcționează în șase puncte de lucru.
Cel mai nou adăpost, construit în 2022, are o capacitate de aproximativ 700 de animale.
Mulsul este organizat cu personal care deservește instalațiile mecanizate, în trei schimburi. Echipele sunt formate, în funcție de necesități, din două până la patru persoane.
Ferma încearcă să mențină un număr de angajați echivalent cu 110–120% din necesarul operațional obișnuit.
Această rezervă permite înlocuirea lucrătorilor aflați în concediu sau absenți din motive medicale, fără a întrerupe activitatea.
Angajații disponibili pot fi repartizați și la alte lucrări, precum îngrijirea vițeilor, întreținerea adăposturilor sau operarea utilajelor agricole.
Pentru o fermă de lapte, continuitatea mulsului este esențială. Animalele trebuie mulse la intervalele stabilite, iar întârzierile pot afecta atât bunăstarea efectivului, cât și organizarea colectării laptelui.
Muls mecanizat, nu muls manual
Renunțarea la robotul de muls nu înseamnă că angajații extrag laptele cu mâna.
Diferența dintre sisteme privește nivelul automatizării.
Caracteristică | Muls robotizat | Muls mecanizat convențional |
|---|---|---|
Atașarea paharelor de muls | Realizată automat | Realizată de operator |
Identificarea animalelor | Prin sistem informatic | Manual sau prin sisteme electronice |
Organizarea mulsului | În funcție de sistemul robotizat și circulația animalelor | La ore și în schimburi stabilite |
Necesitatea personalului | Mai redusă pentru atașarea aparatelor | Personal prezent la fiecare sesiune |
Intervenții la defecțiuni | Necesită asistență tehnică pentru sistemele automate | Depind de instalație și de componentele afectate |
Ambele tehnologii utilizează echipamente de muls și necesită verificări de igienă, întreținere și monitorizare a sănătății animalelor.
În cazul fermei Schomburg, avantajul urmărit de proprietari este predictibilitatea organizării activității.
Românii reprezintă o parte importantă a personalului
Ferma utilizează de mai mulți ani lucrători recrutați din străinătate.
Potrivit relatărilor din octombrie 2026, echipa cuprinde 14 persoane din România care lucrează la muls și trei angajați din Azerbaidjan.
Familia Schomburg a dezvoltat, de-a lungul timpului, o rețea de aproximativ 60 de lucrători români care revin periodic în exploatație sau recomandă alte persoane interesate de angajare.
Acest sistem facilitează recrutarea într-un sector în care experiența practică la muls este tot mai greu de găsit.
Proprietarii acordă importanță relațiilor cu angajații și stabilității echipelor.
Potrivit relatărilor, membrii familiei iau masa de prânz împreună cu personalul de aproximativ 15 ani. A fost cumpărată și o clădire destinată amenajării unui spațiu de recreere pentru angajați.
Pe pagina oficială a companiei Weserbergland Milch, familia prezintă structura personalului, care include managerul de efectiv, lucrători permanenți, persoane aflate în formare profesională, mulgători și angajați auxiliari.
Într-un anunț de recrutare publicat pe portalul oficial Make it in Germany, compania menționează posibilitatea asigurării unei locuințe și a prânzului zilnic gratuit pentru angajații care au nevoie de aceste facilități.
Anunțul indică și faptul că experiența anterioară la muls este importantă, iar cunoașterea limbii germane nu este obligatorie.
Documentul de recrutare păstrează însă o referire atât la mulsul convențional, cât și la sistemele automate. Prin urmare, informația privind renunțarea la roboți reflectă declarațiile recente ale proprietarilor, fără ca toate detaliile dotărilor actuale din cele șase puncte de lucru să poată fi stabilite din documentele publice.
Peste 12.000 kg de lapte pe vacă, potrivit administratorului
Familia Schomburg raportează o producție medie anuală care depășește 12.000 kg de lapte pe vacă.
Este un nivel ridicat de productivitate, dar datele disponibile nu permit atribuirea sa exclusiv sistemului de muls.
Producția depinde de genetică, nutriție, sănătatea ugerului, confortul din adăpost și managementul reproducerii.
Ferma folosește sisteme digitale pentru urmărirea activității animalelor și identificarea eventualelor probleme de sănătate.
Senzorii ajută la detectarea perioadelor de călduri și a modificărilor comportamentale, iar animalele care necesită atenție pot fi separate pentru examinare.
Astfel, renunțarea la roboții de muls nu a însemnat eliminarea automatizării din celelalte activități zootehnice.
Potrivit prezentării oficiale a fermei, exploatația administrează și aproximativ 300 de hectare de pajiști și 600 de hectare de teren arabil, pe care cultivă cereale, rapiță, porumb și plante furajere.
În plus, compania utilizează dejecțiile provenite de la animale pentru producerea energiei printr-o instalație de biogaz, înainte ca materialul rezultat să fie valorificat ca fertilizant agricol.
Ferma a pornit în 1986 cu 18 vaci și șapte scroafe și a crescut treptat până la actualul efectiv.
La 32 de eurocenți/kg, prețul laptelui rămâne o problemă
Productivitatea ridicată nu elimină presiunea economică asupra fermei.
Kai Schomburg afirmă că un preț de aproximativ 0,32 euro/kg de lapte este insuficient pentru asigurarea stabilității financiare pe termen lung.
În opinia administratorului, un nivel de cel puțin 0,40 euro/kg ar permite o funcționare economică mai sigură.
Indicator | Valoare declarată |
|---|---|
Prețul laptelui indicat de fermier | 0,32 euro/kg |
Prețul considerat necesar | Minimum 0,40 euro/kg |
Diferență | 0,08 euro/kg |
Diferență procentuală față de prețul actual | 25% |
Valorile exprimă situația și evaluarea economică ale administratorului fermei. Nu sunt cotații oficiale pentru întreaga piață germană și nici prețuri aplicabile fermelor din România.
La acest nivel al producției, o diferență de opt eurocenți pe kilogram poate avea un impact important asupra încasărilor.
Totuși, pragul de 0,40 euro/kg nu trebuie interpretat ca un cost de producție verificat contabil. Pentru stabilirea rentabilității ar fi necesare date privind hrana animalelor, salariile, energia, investițiile, amortizarea și finanțarea.
În lipsa acestora, nu se poate determina dacă sistemul convențional de muls are un cost total mai mic decât cel robotizat în această exploatație.
Ce arată experiența germană pentru fermele de lapte din România
Roboții de muls pot reduce munca fizică, pot permite o organizare flexibilă a mulsului și pot furniza date individuale despre producția și sănătatea animalelor.
În schimb, presupun investiții semnificative, contracte de întreținere, personal capabil să supravegheze sistemul și intervenții rapide atunci când apar probleme tehnice.
Un sistem convențional modern poate necesita mai mulți angajați prezenți la muls, dar permite organizarea activității în echipe și schimburi fixe.
Pentru fermierii români care analizează achiziția unor roboți, comparația economică ar trebui să includă:
- valoarea investiției inițiale și costul finanțării;
- cheltuielile cu întreținerea și piesele de schimb;
- disponibilitatea intervențiilor tehnice;
- necesarul de personal pentru fiecare sistem;
- consumul de energie;
- producția de lapte și indicatorii de sănătate ai animalelor;
- costurile provocate de eventualele întreruperi;
- posibilitatea extinderii efectivului fără investiții suplimentare majore.
Experiența fermei Weserbergland Milch nu reprezintă un argument general împotriva mulsului robotizat.
Ea arată că automatizarea trebuie evaluată în funcție de organizarea concretă a exploatației și de costurile întregului proces de producție.
În cazul familiei Schomburg, fiabilitatea mulsului și disponibilitatea unei echipe stabile au cântărit mai mult decât reducerea numărului de operatori. Pentru alte ferme, cu efective, salarii și condiții tehnice diferite, rezultatul economic poate fi opus.
