În acest articol
Nouă exemplare de Cinta Senese ar putea fi mutate pe insula Pianosa, într-o încercare de a proteja patrimoniul genetic al rasei de extinderea pestei porcine africane în Toscana, relatează la Repubblica. Proiectul, descris drept o operațiune de tip „arca lui Noe”, este analizat de autoritățile regionale, dar întâmpină opoziția organizațiilor de mediu.
Cinta Senese este o rasă autohtonă italiană, crescută în principal în aer liber sau în sisteme semiextensive și asociată unor produse protejate prin denumirea de origine. Contactul posibil cu mistreții face însă efectivele vulnerabile la pesta porcină africană, boală care nu se transmite oamenilor, dar poate provoca mortalitate ridicată și sacrificarea tuturor porcilor din exploatațiile afectate.
O rezervă genetică formată din nouă animale
Propunerea Regiunii Toscana prevede transferarea pe Pianosa a nouă porci Cinta Senese, care ar forma un nucleu separat de efectivele de pe continent. Insula a fost aleasă pentru izolarea sa geografică, ce ar putea reduce riscul contactului cu animale infectate.
Planul nu reprezintă încă o decizie definitivă și nu presupune mutarea întregii populații a rasei. Obiectivul este păstrarea unui grup de reproducție care să poată fi folosit pentru refacerea efectivelor în cazul în care pesta porcină africană ar produce pierderi extinse în fermele din Toscana.
Alarma a fost lansată de Consorțiul pentru protecția Cinta Senese DOP, după apariția unor cazuri de pestă porcină africană și în exploatații din regiune. Potrivit ANSA, organizația avertizează că răspândirea bolii poate amenința supraviețuirea uneia dintre cele mai vechi rase locale de porci din Italia.
Creșterea în aer liber mărește riscul de contact cu mistreții
Cinta Senese este adaptată pășunatului și exploatării pădurilor, iar această formă de creștere contribuie la calitatea produselor, dar complică protecția sanitar-veterinară. Porcii ținuți în aer liber pot intra direct sau indirect în contact cu mistreți, cadavre, hrană, apă ori materiale contaminate.
Riscul pentru ferme nu se limitează la mortalitatea animalelor. Confirmarea unui focar poate determina:
- sacrificarea întregului efectiv din exploatația afectată;
- restricții pentru deplasarea porcilor și comercializarea produselor;
- suspendarea activității și costuri de repopulare;
- pierderea unor linii genetice cu efective reduse;
- reducerea producției pentru lanțurile alimentare bazate pe rasa locală.
Situația rasei Cinta Senese este comparabilă, din perspectiva conservării genetice, cu dificultățile prin care au trecut rasele românești cu efective mici. Rasa Bazna a fost readusă în ferme după mai mult de două decenii de căutări și selecție, pornind de la un număr redus de scroafe și vieri identificați în gospodării izolate.
Organizațiile de mediu se opun transferului
Propunerea a generat opoziție din partea Legambiente Arcipelago Toscano, care susține că introducerea porcilor pe Pianosa ar putea afecta ecosistemul insulei. Organizația consideră Cinta Senese o rasă străină față de fauna insulară și solicită analizarea unor soluții alternative pentru conservarea materialului genetic.
Controversa privește și modul în care ar urma să fie gestionate animalele. Un nucleu ținut în spații controlate ar avea un impact diferit față de o populație crescută liber, însă detaliile privind suprafața, împrejmuirea, biosecuritatea, reproducția și monitorizarea veterinară nu au fost făcute publice.
Înaintea unui eventual transfer, proiectul ar necesita evaluarea riscurilor sanitar-veterinare și ecologice, precum și stabilirea condițiilor în care animalele ar putea fi transportate și crescute pe insulă.
Conservarea rasei nu se poate baza doar pe mutarea animalelor
Crearea unui nucleu izolat poate proteja o parte din diversitatea genetică, dar nu înlocuiește măsurile necesare în fermele de origine. Crescătorii au nevoie de sisteme de împrejmuire, controlul accesului, dezinfecție, gestionarea sigură a furajelor și cadavrelor, precum și supravegherea circulației animalelor.
În paralel, materialul seminal, embrionii și probele biologice pot fi păstrate în bănci genetice, reducând riscul ca dispariția unui efectiv viu să ducă la pierderea definitivă a unor linii de reproducție.
Extinderea pestei porcine africane continuă să producă pierderi importante în Europa. În Serbia, aproape 30.000 de porci au murit sau au fost sacrificați, ceea ce arată amploarea pe care o poate lua boala atunci când pătrunde în zone cu efective numeroase.
Proiectul pentru Pianosa rămâne, deocamdată, o propunere. Decizia va trebui să pună în balanță urgența protejării rasei Cinta Senese, cerințele de biosecuritate și conservarea ecosistemului insular.
