În acest articol
Kârgâzstanul a recunoscut oficial o nouă rasă de iac alb, obținută după peste un deceniu de selecție pentru condițiile montane și pentru producția de lână albă, relatează The Times of Central Asia. Rasa, denumită Iacul Alb Kârgâz, a fost prezentată la 20 iulie 2026 pe pășunea montană Syrt, din regiunea Issyk-Kul.
Programul de ameliorare s-a desfășurat între 2014 și 2026 și a fost coordonat de crescătorul Tashtanbek Akmatov. Autoritățile susțin că noua rasă combină adaptarea la condiții alpine severe cu o productivitate ridicată, însă sursa nu oferă date comparative privind sporul în greutate, producția de lapte sau cantitatea de lână.
Lâna albă poate avea o valoare comercială mai mare
Principala particularitate a rasei este culoarea albă naturală a lânii și pufului. Spre deosebire de fibrele provenite de la iacii cu blană închisă, materialul poate fi prelucrat fără vopsire, ceea ce ar putea reduce costurile pentru industria textilă și extinde gama de produse obținute.
Autoritățile kârgâze văd în această caracteristică o posibilă oportunitate de export. Totuși, materialul-sursă nu indică volumele disponibile, capacitățile de procesare, prețurile sau contractele comerciale deja încheiate.
Iacii valorifică pășuni greu accesibile
La începutul anului 2026, Kârgâzstanul avea aproximativ 61.650 de iaci, concentrați în principal în regiunile montane Naryn, Issyk-Kul și Osh.
Animalele sunt crescute pentru:
- carne;
- lapte;
- lână și puf;
- valorificarea pășunilor de mare altitudine.
Iacii pot rămâne pe pășuni pe tot parcursul anului și rezistă la temperaturi de până la -40°C. Ei sunt productivi la altitudini cuprinse între 2.000 și 4.500 de metri, unde bovinele și alte animale domestice au dificultăți mai mari de adaptare.
Zootehnia montană câștigă importanță
Autoritățile consideră creșterea iacilor o ramură mai rezistentă la presiunile climatice decât unele sisteme convenționale de creștere a animalelor. Exploatarea pășunilor alpine permite folosirea unor suprafețe greu accesibile și poate reduce presiunea asupra zonelor de pășunat aflate la altitudini mai mici.
Kârgâzstanul a extins în ultimii ani programele de refacere a pășunilor și de producere a furajelor, pe fondul creșterii efectivelor de animale. Noua rasă se înscrie în această strategie, dar efectul economic va depinde de ritmul multiplicării, organizarea crescătorilor și existența unei piețe pentru produsele obținute.
Selecția genetică poate conserva resurse adaptate local
Recunoașterea unei rase presupune stabilirea unor caracteristici distincte și reproductibile. În acest caz, selecția a urmărit culoarea albă, adaptarea la frig și capacitatea de a rămâne productivă în condiții montane dificile.
Modelul este relevant și pentru conservarea raselor locale. agronet.ro a prezentat anterior cazul porcului Bazna, refăcut după peste 20 de ani de căutări și selecție genetică, un exemplu diferit ca specie și sistem de producție, dar asemănător prin importanța păstrării unor caractere adaptate local.
Pentru Iacul Alb Kârgâz, următoarele etape importante vor fi multiplicarea controlată, menținerea caracterelor rasei și dezvoltarea lanțurilor de procesare pentru lână, lapte și carne. Fără aceste elemente, recunoașterea oficială nu garantează singură venituri mai mari pentru crescători.
