În acest articol
Într-o fermă piscicolă, o plasă umedă, o pompă cu nămol rămas în conductă sau un recipient de transport pot face legătura între două bazine chiar atunci când peștii nu arată semne evidente de boală. În iulie, când manipulările, sortările și transferurile pot fi mai frecvente, merită verificat nu doar ce intră în bazin, ci și pe unde au circulat oamenii, apa și echipamentele.
Ce poate observa fermierul în teren
Semnalul de risc nu este neapărat un pește bolnav. Poate fi aceeași plasă trecută dintr-un bazin în altul, o pompă folosită la golire și apoi la umplere, lăzi sau furtunuri păstrate cu apă și depuneri, ori încălțăminte și echipament de protecție care circulă între loturi. Apa rămasă, nămolul și materia organică pot împiedica o igienizare eficientă și pot transporta agenți patogeni.
O mortalitate crescută sau neexplicată, mai ales după primirea ori mutarea peștilor, este un motiv de atenție imediată. Această observație nu stabilește cauza: confirmarea unei boli și decizia privind probele ori măsurile aplicabile aparțin medicului veterinar sau specialistului în sănătatea și biosecuritatea efectivului.
Verifică traseul, nu doar echipamentul
Privește fiecare operațiune ca pe un traseu: din ce bazin vine echipamentul, cu ce a intrat în contact, unde este curățat, unde se scurge apa rezultată și în ce bazin ajunge apoi. Plasele, sorburile, furtunurile, pompele, lăzile, ambarcațiunile și hainele de lucru merită incluse în aceeași verificare.
Separă, pe cât permite ferma, plasele, cizmele și uneltele pentru fiecare bazin sau grup de bazine cu același statut sanitar.
Stabilește o ordine de lucru de la loturile fără probleme observate către loturile aflate în observație, evitând întoarcerile inutile cu aceleași unelte.
Înainte de dezinfecție, îndepărtează apa, nămolul, mucusul, furajul și alte resturi. Curățarea este o etapă distinctă, nu un detaliu care poate fi sărit.
Alege un punct de curățare astfel încât apa și reziduurile să nu se întoarcă spre bazine sau spre echipamente deja igienizate.
Păstrează echipamentul curat separat de cel care așteaptă curățarea și marchează simplu rastelurile sau zonele de depozitare.
Verifică zonele greu accesibile ale pompelor, furtunurilor, recipientelor și plaselor, unde se poate acumula materie organică.
Mișcarea peștilor și a ouălor trebuie planificată
Transferul de pești sau ouă între bazine nu ar trebui tratat ca o simplă operațiune de manipulare. Înainte de mișcare, fermierul are nevoie de o evidență clară a originii lotului, a bazinului de destinație, a datei, a mijlocului de transport și a echipamentelor folosite. Această urmă simplă ajută la refacerea traseului dacă apar ulterior mortalități neobișnuite.
Containerele și mijloacele de transport care vin în contact direct cu peștii și apa trebuie considerate puncte cu risc ridicat. Ele se curăță și se dezinfectează conform procedurii fermei, etichetei produsului utilizat și recomandării specialistului. Nu este prudent să se presupună că o clătire rapidă rezolvă depunerile din conducte, colțuri, valve sau recipienți.
Plan simplu de biosecuritate pentru fiecare zi
Un plan util nu trebuie să fie complicat, dar trebuie să fie aplicat consecvent. Notați bazinele sau unitățile de lucru, echipamentele dedicate, ordinea zilnică a activităților, punctul de curățare, persoanele care intră în zonă și modul de reacție când apare o suspiciune. Revizuiește planul înaintea populării, sortării, recoltării, golirii bazinelor ori primirii de echipamente din exterior.
De ce contează în această perioadă
Riscul nu este legat de o singură lună, ci apare pe tot parcursul anului ori de câte ori se mută pești sau ouă, se folosesc aceleași plase și pompe în mai multe bazine ori intră în fermă mijloace de transport și echipamente din exterior. Vara, activitatea mai intensă în bazine face ca disciplina traseelor și curățarea corectă să fie cu atât mai importante.
Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.
