În acest articol
Popăuți pregătește o nouă populație de caprine pentru fermele românești, obținută prin încrucișarea caprelor locale cu reproducători masculi din rasa Anglo-Nubiană. Proiectul este într-un stadiu avansat, iar cercetătorii urmăresc animale cu aptitudini mai bune pentru producția de lapte și carne, inclusiv un lapte cu un conținut mai ridicat de grăsime și proteină și cu un gust mai puțin pronunțat decât cel asociat în mod obișnuit laptelui de capră. În această etapă este corect să vorbim despre o creație biologică aflată în ameliorare, nu despre o rasă deja omologată.
Proiectul nu a început în 2026. Documentele publicate de Academia de Științe Agricole și Silvice arătau încă din 2022 că Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Popăuți lucra cu produși rezultați din încrucișarea caprelor autohtone cu țapi Anglo-Nubieni, obiectivul declarat fiind formarea și, ulterior, stabilizarea și omologarea unei populații cu aptitudini sporite pentru carne și lapte.
Primele generații au arătat sporuri mai mari de creștere
Datele cercetării de la Popăuți oferă deja câțiva indicatori concreți despre produșii metiși. Pentru loturile analizate, sporul mediu zilnic a fost de 182 de grame la femele și 206 grame la masculi. La vârsta de 90 de zile, greutatea medie a ajuns la 16,39 kg pentru femele și 18,59 kg pentru masculi.
La reproducție, documentația ASAS indică:
- fecunditate de 97,91%;
- natalitate de 136,7%;
- prolificitate de 142,55%;
- 57,45% fătări simple;
- 40,42% fătări duble;
- 2,13% fătări triple.
Cercetătorii precizau încă din această etapă că utilizarea reproducătorilor Anglo-Nubieni a îmbunătățit ușor indicii de reproducție, iar iezii obținuți aveau greutăți și dimensiuni corporale peste valorile înregistrate anterior fără folosirea acestei rase.
Proiectul a continuat cu loturi demonstrative pentru carne și lapte
Un raport al filialei Iași a Academiei de Științe Agricole și Silvice arată continuitatea cercetării. La Popăuți au fost prezentate în 2023 loturi demonstrative cu iezi proveniți din încrucișarea caprelor autohtone cu țapi Anglo-Nubieni. În 2024, stațiunea a prezentat o populație de caprine specializată pentru producția de carne și lapte, iar în septembrie 2025 au fost din nou prezentate loturi cu iezi din proiectul de încrucișare.
Această cronologie este importantă pentru fermieri: nu este vorba despre o singură generație de animale sau despre o încrucișare experimentală izolată. Obținerea unei populații stabile presupune urmărirea mai multor generații, selecția reproducătorilor și verificarea transmiterii caracterelor urmărite.
Nu este vorba nici despre animale „modificate genetic” în sensul utilizării tehnicilor de inginerie genetică. Proiectul descris de cercetători folosește încrucișarea și selecția zootehnică, adică metode clasice de ameliorare.
Miza pentru ferme este laptele, nu numai producția pe animal
În etapa actuală, una dintre direcțiile urmărite la Popăuți este îmbunătățirea caracteristicilor laptelui. Cercetătorii spun că selecția a dus la animale al căror lapte are valori mai bune pentru grăsime și proteină și un gust specific mai puțin pronunțat.
Pentru ferme, această caracteristică poate conta la fel de mult ca numărul de litri obținut. Valoarea laptelui de capră este strâns legată de procesare și de posibilitatea de a vinde produse cu valoare adăugată, precum brânzeturile, iaurturile sau alte lactate.
Un exemplu prezentat recent de AGRONET.ro arată cât de mult poate diferi producția între animale chiar în interiorul unui efectiv mic. În ferma analizată, unele capre depășeau 3 litri de lapte pe zi, iar strategia crescătorului era să păstreze pentru reproducție animalele mai productive, în loc să mărească efectivul fără selecție.
Aceasta este și logica unui program de ameliorare: mai important decât numărul de animale este ca generațiile următoare să păstreze caractere productive și de calitate măsurabile.
Anglo-Nubiana aduce o bază genetică diferită
Rasa Anglo-Nubiană este folosită internațional atât pentru lapte, cât și pentru carne și este cunoscută în special pentru conținutul ridicat de substanță utilă din lapte. La Popăuți, strategia nu urmărește însă simpla înlocuire a caprelor locale cu animale importate, ci combinarea caracterelor rasei Anglo-Nubiene cu adaptarea populațiilor locale la condițiile din România.
Această diferență poate fi importantă într-o fermă comercială. Producția mare nu este suficientă dacă animalul are nevoie de condiții de întreținere greu de asigurat sau nu se adaptează sistemului local de furajare, climatului și pășunilor disponibile.
Tocmai de aceea, obiectivul menționat în documentația de cercetare este obținerea unei populații stabilizate, nu simpla producere de metiși.
Popăuți are deja experiență cu ameliorarea pe mai multe generații
Stațiunea din Botoșani face parte din rețeaua de cercetare zootehnică coordonată de Academia de Științe Agricole și Silvice. Experiența sa recentă include și programele pentru Karakul de Botoșani.
În 2026, Agenția Națională pentru Zootehnie a recunoscut oficial liniile Karakul Alb și Karakul Roz dezvoltate la Popăuți, după un proces de selecție desfășurat pe mai multe generații. AGRONET.ro a prezentat programul de ameliorare, în care au fost urmărite 212 ovine și 52 de grupe genetice.
Experiența arată și diferența dintre apariția unor animale promițătoare și recunoașterea unei creații biologice stabile. Pentru caprine, acest proces nu este încă încheiat, iar cercetătorii de la Popăuți estimează că noua creație va putea fi prezentată fermierilor în anii următori.
Pentru sectorul caprin, genetica trebuie dublată de o piață pentru lapte
O capră cu producție și compoziție mai bune ale laptelui poate crește eficiența fermei, însă ameliorarea genetică nu rezolvă singură problemele economice ale sectorului. În vara acestui an, crescătorii de caprine au cerut inclusiv sprijin pentru producția de lapte, pe fondul dificultăților de valorificare și al costurilor din ferme, situație prezentată de AGRONET.ro.
Pentru fermier, valoarea viitoarei creații de la Popăuți va putea fi evaluată atunci când vor fi disponibile date complete privind producția de lapte pe lactație, procentele de grăsime și proteină, prolificitatea, rezistența și costurile de întreținere. Dacă aceste caractere se stabilizează și se transmit constant între generații, noua populație ar putea deveni material genetic valoros pentru fermele românești orientate spre lapte și produse procesate.
