În acest articol
ANSVSA a demis conducerea DSVSA Brăila după controlul de la Măxineni, după ce verificările declanșate de focarul de variolă ovină și caprină au indicat probleme majore de identificare și evidență a animalelor. Aproximativ 30–35% dintre ovinele controlate nu aveau elemente de identificare, iar într-o exploatație diferența dintre evidențele oficiale și efectivul găsit în teren era de ordinul miilor de animale. Președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, a anunțat și rezilierea contractului medicului veterinar concesionar responsabil de zonă.
AGRONET.ro a relatat pe 20 august despre confirmarea focarului din Măxineni, unde patru stâne însumează 1.562 de ovine și unde ANSVSA mobilizase 50 de specialiști pentru ancheta epidemiologică. Rezultatele controlului schimbă însă amploarea cazului: problema nu mai privește numai animalele bolnave, ci funcționarea sistemului de identificare, mișcarea efectivelor și capacitatea autorităților de a urmări traseul animalelor.
25 de stâne și aproximativ 12.000 de animale verificate
Potrivit datelor prezentate de Alexandru Bociu după acțiunea din teren, echipele sanitar-veterinare au verificat individual aproximativ 12.000 de animale din 25 de stâne din județul Brăila.
Principalele constatări anunțate sunt:
Indicator | Situația prezentată de ANSVSA |
|---|---|
Focarul din Măxineni | aproximativ 1.600 de ovine |
Efectivul confirmat anterior în cele patru stâne | 1.562 de ovine |
Ovine care au folosit aceeași pășune și sursă de apă | aproximativ 30.000 |
Stâne controlate | 25 |
Animale verificate | aproximativ 12.000 |
Animale fără elemente de identificare | aproximativ 30–35% |
O exploatație verificată | circa 4.600 de ovine în baza de date, sub 500 găsite în teren |
Intermediari identificați de ANSVSA | 3 persoane, cu peste 200 de amenzi cumulate |
Termen pentru planul de remediere la DSVSA Brăila | 7 zile |
Una dintre cele mai importante informații epidemiologice este că ovinele din focarul de la Măxineni au pășunat pe aceeași suprafață și au folosit aceeași sursă de apă cu un efectiv total estimat la aproximativ 30.000 de oi. Acest lucru extinde considerabil volumul de animale care trebuie urmărite în cadrul anchetei.
30–35% dintre animalele controlate nu aveau identificare
Problema centrală identificată de control este trasabilitatea. Bociu a declarat că, în exploatațiile verificate, aproximativ 30–35% dintre animale nu aveau elementele de identificare necesare.
Cazul extrem prezentat de șeful ANSVSA privește o exploatație în care baza națională de date indica aproximativ 4.600 de ovine, în timp ce inspectorii ar fi găsit în teren sub 500, fără crotalii.
Diferența dintre baza de date și situația reală nu este doar o problemă administrativă. În cazul unei boli transmisibile, medicii veterinari trebuie să poată stabili originea fiecărui animal, deplasările efectuate și efectivele cu care acesta a intrat în contact.
Dacă animalele nu sunt identificate sau sunt mutate în afara circuitului documentat, ancheta epidemiologică pierde una dintre principalele metode prin care poate fi delimitată răspândirea bolii.
Situații similare au fost identificate recent și în alte județe. AGRONET.ro a relatat despre focarele din Constanța, unde au fost găsite animale fără crotalii și identificatori asociați în evidențe unor animale deja exportate.
Activitatea unei unități de procesare a brânzei, oprită
În aceeași exploatație în care inspectorii au constatat diferența majoră dintre efectivul din baza de date și cel găsit în teren funcționa și o unitate de procesare a brânzei.
Alexandru Bociu a declarat că produsele erau comercializate în județul Brăila în condiții pe care le-a descris drept necorespunzătoare, iar activitatea unității a fost interzisă imediat.
Din informațiile publicate până acum nu rezultă detaliile complete privind autorizarea unității, cantitățile procesate sau eventualele loturi retrase de pe piață. Aceste informații vor putea fi stabilite după finalizarea raportului controlului.
Trei intermediari aveau peste 200 de amenzi
Controlul a vizat și circulația animalelor. Președintele ANSVSA a declarat că în comuna verificată au fost identificate trei persoane implicate în comerțul cu animale care ar avea împreună peste 200 de amenzi pentru mișcări ilegale ale efectivelor.
Bociu a descris situația drept un „hub al samsarilor” și a indicat existența unor sancțiuni neachitate în valoare de sute de mii de lei.
Problema transporturilor clandestine depășește cazul Brăila. AGRONET.ro a prezentat anterior măsurile ANSVSA pentru transporturile ilegale de ovine, după cazuri în care animale fără origine verificabilă au fost descoperite în trafic.
La începutul lunii august, un transport cu 92 de ovine a fost oprit în județul Alba. Când autoritățile au revenit pentru aplicarea măsurilor sanitar-veterinare, 41 dintre animale nu mai erau la locul unde fuseseră puse sub sechestru. În Vaslui au fost interceptate ulterior transporturi cu animale fără elemente de identificare.
Pentru fermele care respectă regulile, aceste situații au o consecință directă: un animal mutat ilegal poate transporta virusul într-un județ nou și poate genera restricții care se aplică ulterior și exploatațiilor care nu au încă animale bolnave.
Conducerea DSVSA Brăila și medicul concesionar, scoși din sistem
În urma verificărilor, Alexandru Bociu a anunțat demiterea directorului executiv și a directorului executiv adjunct ai DSVSA Brăila.
Șeful ANSVSA a precizat că motivul deciziei este modul în care a fost gestionată situația din teritoriu și a separat explicit această măsură de eventuale acuzații de corupție.
Raportul complet al controlului urmează să fie analizat, iar dacă vor apărea suspiciuni privind fapte penale sau de corupție, documentele vor fi înaintate instituțiilor competente.
Contractul medicului veterinar concesionar din zona vizată de control urmează, de asemenea, să fie reziliat.
Doi specialiști ai autorității centrale vor fi trimiși la Brăila și vor avea șapte zile pentru prezentarea unui plan de remediere a problemelor constatate.
Toate mișcările de animale sunt blocate în Brăila
Consecința imediată pentru crescătorii din județ este blocarea circulației animalelor. Alexandru Bociu a anunțat că toate mișcările de animale sunt oprite pe raza județului Brăila și că pășunatul este interzis.
Animalele trebuie menținute în stabulație timp de 30 de zile, iar primele 21 de zile reprezintă perioada de supraveghere indicată de autoritate în raport cu evoluția epidemiologică.
Pentru exploatații, menținerea animalelor în fermă poate însemna consum suplimentar de furaje, amânarea vânzărilor și imposibilitatea respectării unor programe comerciale stabilite anterior.
Brăila era deja inclusă în zona suplimentară de restricții stabilită de Comisia Europeană. AGRONET.ro a prezentat Decizia de punere în aplicare (UE) 2026/1943 și extinderea măsurilor pentru variola ovină și caprină. Pentru Brăila, măsurile europene suplimentare erau stabilite până la 4 octombrie 2026.
România are 13 focare confirmate în opt județe în 2026
Datele prezentate de președintele ANSVSA indică 13 focare de variolă ovină și caprină confirmate în 2026, în opt județe: Mureș, Buzău, Iași, Gorj, Vâlcea, Tulcea, Constanța și Brăila.
În 2025 fuseseră înregistrate 27 de focare.
Succesiunea cazurilor la distanțe mari între ele face ca identificarea și controlul mișcărilor de animale să devină o componentă importantă nu numai pentru sănătatea efectivelor, ci și pentru comerț.
ANSVSA încearcă în această perioadă să refacă accesul ovinelor și caprinelor românești pe piețele afectate de restricțiile sanitare, iar capacitatea autorităților de a demonstra că animalele pot fi urmărite de la exploatația de origine până la destinație este una dintre condițiile esențiale pentru recâștigarea încrederii partenerilor comerciali.
Pentru crescătorii care lucrează în circuitul legal, constatarea din Brăila este importantă tocmai din acest motiv. O crotalie lipsă sau o mișcare de animale în afara evidențelor nu rămâne problema unei singure exploatații: într-o epidemie, poate extinde ancheta, poate genera un focar nou și poate bloca circulația și vânzarea animalelor dintr-o zonă întreagă.
