În acest articol
Un proiect european testează carnea de vită produsă din viței proveniți din fermele de lapte, crescuți cu acces extins la pășune, ca soluție pentru reducerea costurilor și creșterea viabilității fermelor de familie. Proiectul Better-Calf, coordonat de Teagasc, va reuni cercetare în trei țări și o rețea de 40 de ferme comerciale din șase state europene, relatează Irish Examiner.
Modelul pornește de la o problemă concretă: vițeii proveniți din efectivele de lapte pot fi transformați într-o sursă suplimentară de venit pentru sectorul bovin dacă există un sistem eficient de creștere și îngrășare. În locul unor perioade lungi de furajare în adăpost, proiectul urmărește folosirea mai intensivă a pășunilor, reducerea costurilor și îmbunătățirea bunăstării animalelor.
Irlanda produce deja mare parte din carnea de vită prin legătura lapte-carne
În Irlanda, bovinele provenite din sectorul laptelui reprezintă peste 60% dintre animalele finalizate pentru producția de carne.
Teagasc a dezvoltat deja modele tehnologice pentru acest tip de exploatație, iar Better-Calf urmărește să testeze dacă sistemele bazate pe pășunat pot fi adaptate și altor regiuni europene.
Proiectul va include studii în ferme experimentale din:
- Irlanda;
- Franța;
- Belgia.
Separat, va fi construită o rețea de 40 de ferme comerciale din Belgia, Franța, Germania, Irlanda, Luxemburg și Elveția.
Cercetătorii vor urmări accesul animalelor la pășune, bunăstarea, performanțele economice și modul în care sistemele pot fi adaptate condițiilor diferite de sol și climă.
Va fi realizat și un studiu în rândul consumatorilor din nord-vestul Europei, pentru a determina ce așteptări au aceștia de la carnea provenită din asemenea sisteme și dacă sunt dispuși să plătească mai mult pentru ea.
Miza economică este reducerea cantității de furaje cumpărate
Principalul avantaj urmărit nu este simpla mutare a animalelor din grajd pe pășune.
Într-un sistem bine organizat, iarba devine o parte mai importantă din rația animalelor, ceea ce poate reduce cantitatea de furaje concentrate și furaje conservate care trebuie cumpărate sau produse, depozitate și administrate în fermă.
Pentru exploatațiile de familie, diferența poate apărea în mai multe zone de cost:
- furaje;
- energie;
- manipularea și distribuirea hranei;
- folosirea utilajelor;
- depozitarea furajelor;
- gestionarea dejecțiilor în perioadele de stabulație;
- timpul de muncă.
Proiectul nu pleacă însă de la ideea unui singur model aplicabil peste tot. Calitatea pășunii, durata sezonului de vegetație, precipitațiile și structura fermei diferă considerabil între Irlanda, Franța, Belgia sau Germania.
De aceea, obiectivul este elaborarea unor modele practice pentru mai multe condiții de producție.
Ce ar putea însemna pentru fermele din România
România nu face parte dintre cele șase țări participante la Better-Calf, dar principiul economic urmărit de proiect este relevant pentru sectorul bovin românesc: integrarea mai eficientă a producției de lapte cu producția de carne.
Vițeii rezultați din fermele de lapte reprezintă o resursă care poate fi valorificată diferit în funcție de genetică, infrastructura fermei, disponibilitatea pășunilor și existența unei piețe pentru animalele finite.
AGRONET.ro a analizat recent reducerea efectivelor de bovine din România, într-un sector în care costurile de producție și dispariția exploatațiilor pun presiune asupra bazei de animale.
În același timp, piața cărnii de vită oferă în 2026 un context diferit de cel al laptelui. Oferta europeană redusă menține carnea de vită la prețuri ridicate, în timp ce fermele de lapte sunt expuse unei presiuni mai mari asupra prețurilor și marjelor.
Valorificarea vițeilor pentru carne poate deveni astfel o componentă suplimentară a economiei unei ferme de lapte, mai ales dacă o parte importantă din creștere poate fi susținută prin pășunat.
Integrarea sectorului de lapte cu cel de carne câștigă teren
Modelul nu apare numai în Irlanda.
AGRONET.ro a prezentat și strategia unor fermieri din Insulele Azore, unde producătorii încearcă să reducă presiunea creată de surplusul de lapte prin orientarea unei părți mai mari a efectivelor către producția de carne.
Better-Calf merge mai departe și încearcă să transforme această legătură într-un sistem tehnologic repetabil: alegerea vițeilor, creșterea lor, folosirea pășunilor, perioada de finisare și relația dintre costuri și valoarea finală a animalului.
Pentru fermele de lapte, genetica devine importantă. Un vițel rezultat dintr-o vacă de lapte nu are automat aceleași performanțe pentru producția de carne ca un animal provenit dintr-o rasă specializată. Alegerea taurilor, ușurința la fătare, sporul de creștere și calitatea carcasei trebuie astfel privite împreună.
Pășunea trebuie să producă suficient pentru ca modelul să funcționeze
Costul redus al furajării este posibil numai dacă pășunea furnizează suficientă masă vegetală și aceasta este utilizată eficient.
Un sistem bazat pe iarbă presupune organizarea parcelelor, rotația animalelor și adaptarea încărcăturii la cantitatea de furaj disponibilă. În anii secetoși, avantajul poate fi redus dacă pășunea nu mai produce suficient și ferma trebuie să cumpere furaje.
Tocmai această variație între condițiile locale explică de ce proiectul include ferme din mai multe țări și studii experimentale separate.
Pentru România, unde diferențele dintre zonele montane, deal, Transilvania și regiunile de câmpie sunt mari, un eventual model similar ar trebui adaptat disponibilității reale a pășunilor și riscului de secetă.
40 de ferme vor arăta dacă modelul funcționează comercial
Partea importantă a Better-Calf este că testarea nu rămâne doar în centrele de cercetare.
Cele 40 de ferme comerciale vor permite compararea soluțiilor în condiții reale și vor oferi date despre costuri, muncă, performanța animalelor și problemele întâlnite de crescători.
Teagasc urmărește ca rezultatul proiectului să fie reprezentat de modele practice de producție care pot fi utilizate de fermieri, nu numai de concluzii experimentale.
Pentru fermele familiale, întrebarea economică va fi relativ simplă: cât valorează suplimentar vițelul dacă este crescut până la greutatea de sacrificare și cât costă fiecare kilogram obținut?
Dacă folosirea pășunii reduce suficient costul furajării, diferența dintre vânzarea timpurie a vițelului și valorificarea animalului finit poate crea o nouă sursă de venit în exploatație.
Într-un sector european al bovinelor aflat sub presiunea reducerii efectivelor, Better-Calf testează astfel nu doar o tehnologie de creștere, ci o legătură economică mai strânsă între fermele de lapte, pășuni și piața cărnii de vită.
