În acest articol
Europarlamentarul Daniel Buda a prezentat modelul cooperativ al fermierilor din Azore, unde aproximativ 900 de crescători de bovine controlează o fabrică ce procesează 180 de milioane de litri de lapte pe an. Într-o postare publicată pe Facebook, acesta a explicat că producătorii au investit în procesare pentru a obține un preț mai bun și pregătesc acum o schimbare de strategie, după ce creșterea producției a pus presiune asupra pieței laptelui.
Daniel Buda este europarlamentar român din 2014, aflat la al treilea mandat în Parlamentul European și membru al Grupului Partidului Popular European. El a prezentat informațiile după participarea la o vizită a delegației Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European în arhipelagul portughez Azore.
Fabrica vizitată are peste 600 de angajați, distribuiți în cele nouă insule ale arhipelagului, iar produsele realizate ajung inclusiv pe piețele din Germania, Statele Unite și Canada. Acționarii sunt în principal fermierii care livrează laptele, investițiile fiind realizate atât din resurse proprii, cât și cu sprijinul fondurilor europene.
Daniel Buda: Fermierii au investit pentru un preț mai bun la lapte
Europarlamentarul a pus accentul pe faptul că fermierii nu s-au limitat la producția de materie primă. Aceștia au urmărit să controleze și procesarea, astfel încât o parte mai mare din valoarea obținută din lapte să rămână în cooperative și în exploatațiile agricole.
Modelul prezentat de Daniel Buda pornește de la asocierea producătorilor și continuă cu investiții comune în fabrici, distribuție și acces la piețe externe. Pentru ferme, participarea la procesare poate reduce dependența de un singur cumpărător și poate întări poziția de negociere, fără să elimine însă riscurile legate de costuri și de fluctuațiile cererii.
În ultimii ani, producția de lapte a fermierilor implicați a crescut cu aproximativ 10–15%, potrivit datelor comunicate de europarlamentar. Creșterea volumelor a început să exercite presiune asupra pieței și asupra prețurilor, ceea ce a obligat organizațiile de producători să caute o soluție pentru limitarea excedentului.
Din 2027, un sfert dintre vaci ar urma să fie însămânțate cu rase de carne
Daniel Buda a anunțat că, începând din 2027, cel puțin 25% dintre vacile însămânțate în fermele participante ar urma să primească material seminal provenit de la rase de carne. Materialul genetic ar fi pus gratuit la dispoziția crescătorilor de către asociațiile de fermieri.
Programul urmărește obținerea unor viței cu aptitudini mai bune pentru producția de carne, în locul unei extinderi continue a efectivelor orientate exclusiv spre lapte. Măsura ar putea produce trei efecte pentru exploatații:
- diversificarea veniturilor prin valorificarea vițeilor;
- reducerea presiunii generate de creșterea producției de lapte;
- orientarea unei părți din activitate către piața cărnii de vită.
Aplicarea unei asemenea strategii presupune însă alegerea atentă a raselor, evitarea problemelor la fătare și existența unor cumpărători pentru vițeii obținuți. Venitul suplimentar depinde de costurile de creștere, de calitatea animalelor și de condițiile de comercializare.
Cooperarea și piața de desfacere, în centrul mesajului
Mesajul transmis de Daniel Buda este că sporirea producției nu este suficientă în lipsa unei piețe capabile să o absoarbă. Investițiile în fabrici trebuie însoțite de distribuție, contracte comerciale, export și adaptarea structurii efectivelor la cerere.
O analiză publicată de AGRONET.ro arată că oferta europeană mai mare de lapte exercită presiune asupra prețurilor la poarta fermei, în timp ce carnea de vită se menține la valori ridicate pe fondul reducerii producției și a efectivelor.
Pentru fermierii români, experiența prezentată de Daniel Buda este relevantă în primul rând prin forma de organizare: producătorii sunt acționari ai unității de procesare, decid asupra investițiilor și își adaptează împreună producția la evoluția pieței. Modelul nu poate fi transferat automat, dar arată cum asocierea, procesarea și planificarea efectivelor pot fi folosite pentru reducerea dependenței de vânzarea laptelui ca materie primă.
