Prețurile primite de fermele românești pentru lapte și carne de porc rămân sub presiune, în timp ce oferta redusă menține cotațiile ridicate la carnea de vită, iar sectorul avicol beneficiază încă de o cerere solidă, potrivit datelor prezentate de Economica.net, pe baza prognozei pe termen scurt a Comisiei Europene. Pentru crescători, a doua jumătate a anului 2026 aduce riscul unei comprimări suplimentare a marjelor, deoarece energia, transportul, furajele și ambalajele pot rămâne scumpe chiar dacă prețul materiei prime scade.
Evoluțiile diferă puternic între sectoare. Oferta mai mare de lapte la nivel european apasă asupra prețului laptelui crud, producția redusă susține piața cărnii de vită, iar crescătorii de porci din România se confruntă cu una dintre cele mai accentuate scăderi anuale de preț din Uniunea Europeană.
Laptele românesc se ieftinește, deși colectarea scade
În aprilie 2026, prețul mediu al laptelui crud la poarta fermei din România era cu 5,2% mai mic decât în martie și cu 10,5% sub nivelul din aprilie 2025. La nivelul Uniunii Europene, scăderea anuală indicată în material a fost de 19,3%.
Reducerea prețului din România apare în paralel cu o diminuare puternică a volumelor colectate. Între ianuarie și aprilie 2026, cantitatea de lapte colectată în țară a scăzut cu aproximativ 13% față de aceeași perioadă a anului trecut, cea mai abruptă contracție menționată între statele membre.
Pentru ferme, combinația dintre prețul mai mic și volumul redus este mai dificilă decât o simplă corecție de piață. Veniturile pot coborî în timp ce cheltuielile pentru furaje, energie, răcirea adăposturilor și sănătatea animalelor rămân ridicate.
Presiunea poate fi accentuată de temperaturile extreme. În vestul Europei, canicula a redus deja producția de lapte în ferme din Belgia, Franța, Germania și Țările de Jos, unele exploatații raportând pierderi importante în perioadele cu stres termic.
Oferta europeană mai mare limitează redresarea prețului la lapte
Producția de lapte a statelor membre a crescut cu aproximativ 4% în primele patru luni din 2026. Comisia Europeană se așteaptă însă ca ritmul să încetinească în a doua jumătate a anului, pe fondul costurilor mai mari și al presiunii asupra fermelor.
Materialul-sursă menționează două procente diferite pentru creșterea anuală estimată a producției de lapte din UE, de 2,4% și 1,6%, fără să explice dacă acestea privesc indicatori sau etape diferite ale prognozei. Din acest motiv, concluzia sigură este că producția ar urma să crească mai lent în semestrul al doilea, nu că un anumit procent este definitiv.
Laptele suplimentar a susținut procesarea de:
- unt;
- brânzeturi;
- lapte praf degresat;
- zer.
Producția de lapte praf degresat ar putea crește cu 6,9% în 2026, iar exporturile cu 5%. Exporturile de unt ar putea avansa, de asemenea, cu 5%, în timp ce producția de brânzeturi este estimată să crească cu 1,8%.
Aceste evoluții nu garantează însă un preț mai bun la poarta fermei. Procesatorii se confruntă cu propriile costuri pentru energie, transport și ambalare, iar exporturile către Orientul Mijlociu sunt expuse perturbărilor comerciale.
România are cea mai mare scădere anuală a prețului la porc
Pe piața porcului, producția Uniunii Europene este estimată să rămână aproape stabilă în 2026, cu o creștere de 0,3%. Consumul ar putea avansa cu 0,4%, susținut de prețurile mai mici și de orientarea unor consumatori către produse mai accesibile.
În săptămâna începută la 22 iunie 2026, prețul mediu al carcasei de porc la poarta fermei din Uniunea Europeană era cu 26,2% sub nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut.
În România, scăderea anuală era de 40,7%, cea mai mare dintre statele membre. Materialul nu precizează valoarea în euro sau lei pe kilogram și nici clasa de calitate la care se referă comparația, astfel încât procentul nu trebuie folosit pentru estimarea unui preț concret de tranzacționare.
Pentru crescătorii români, diferența față de media europeană indică o presiune severă asupra veniturilor. O producție europeană stabilă și o ofertă disponibilă mai mare limitează perspectiva unei redresări rapide, mai ales pentru fermele cu costuri ridicate și putere redusă de negociere.
Oferta redusă menține prețurile ridicate la carnea de vită
Piața bovinelor evoluează în direcția opusă. Producția de carne de vită din Uniunea Europeană a scăzut cu 4,1% în 2025 și cu 4% în primele două luni din 2026.
Numărul animalelor sacrificate s-a redus cu 6,2%, chiar dacă greutatea medie a carcaselor a crescut. Comisia Europeană estimează că producția de carne de vită ar putea coborî cu încă 2,2% în 2026, pe fondul reducerii structurale a efectivelor de vaci.
În România, producția s-a diminuat cu 17.000 de capete în primele cinci luni ale anului 2026 față de aceeași perioadă din 2025.
Oferta redusă ar urma să mențină prețurile cărnii de vită la niveluri ridicate. Pentru crescători, prețul favorabil poate fi însă compensat de numărul mai mic de animale, de costurile de furajare și de perioada lungă necesară refacerii efectivelor.
Carnea de pasăre rămâne susținută de cerere
Producția de carne de pasăre din Uniunea Europeană este estimată să crească cu 1,4% în 2026, iar cererea cu 2,1%. În primele două luni ale anului, producția a avansat cu 3,5%.
Prețurile ar putea rămâne ridicate, ceea ce susține marjele fermelor și procesatorilor, dar perspectiva depinde de costurile furajelor, energiei și transportului. Importurile ar putea crește cu 4%, inclusiv în contextul aplicării acordului comercial cu Mercosur, ceea ce poate intensifica concurența pe piața europeană.
Cererea din industria alimentară și din sectorul serviciilor de alimentație publică rămâne un factor de susținere. Totuși, importurile mai mari și eventualele perturbări logistice pot modifica echilibrul în partea a doua a anului.
Marjele fermelor rămân vulnerabile la costuri
Diferențele dintre sectoare arată că nivelul prețului nu poate fi analizat separat de costurile și volumele produse. Laptele și carnea de porc sunt expuse scăderii prețului la poarta fermei, în timp ce vita și pasărea beneficiază de condiții de piață mai favorabile.
Imaginea generală rămâne însă una de presiune asupra profitabilității. Comisia Europeană estimează că piețele agricole își păstrează reziliența, dar energia scumpă, seceta și tensiunile comerciale reduc marjele fermierilor.
Pentru fermele zootehnice, elementele decisive în a doua jumătate a anului vor fi:
- prețul furajelor și al energiei;
- evoluția temperaturilor și a producției pe animal;
- condițiile contractuale cu procesatorii;
- disponibilitatea animalelor pentru sacrificare;
- concurența importurilor;
- capacitatea de a transfera costurile în prețul de vânzare.