În acest articol
România a dus la Bruxelles planul pentru reluarea exporturilor de ovine și caprine, iar documentul urmează să fie susținut oficial în fața Comisiei Europene înaintea unui răspuns asupra măsurilor propuse. La discuțiile din 4 septembrie 2026 au participat viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, și Francisco Reviriego Gordejo, șeful Unității „Sănătatea animală” din DG SANTE, relatează Economica.net.
Pentru crescători, noutatea este trecerea de la discuțiile interne despre controlul bolilor la analizarea directă, împreună cu specialiștii Comisiei Europene, a unui plan pe termen scurt și mediu. Deocamdată nu a fost comunicată o dată la care exporturile ar putea fi reluate.
Planul ANSVSA intră în etapa susținerii oficiale
În cadrul întâlnirii de la Bruxelles a fost analizat planul de acțiune elaborat de ANSVSA și au fost discutate ultimele aspecte înainte ca România să îl susțină oficial în vederea aprobării.
Tánczos Barna a declarat că au fost identificate „perspective concrete pentru deblocarea exporturilor” și că discuțiile tehnice au urmărit definitivarea soluțiilor care ar putea permite reluarea comerțului cu ovine și caprine.
Materialul publicat nu prezintă însă lista completă a măsurilor incluse în plan și nici un calendar pentru ridicarea restricțiilor. Următorul reper este, prin urmare, susținerea oficială a documentului și răspunsul Comisiei Europene.
Planul a fost pregătit în contextul restricțiilor generate de pesta micilor rumegătoare și de variola ovină și caprină. În august, AGRONET.ro a prezentat extinderea măsurilor europene pentru variola ovină și caprină, după apariția unui nou focar în județul Iași.
Trasabilitatea și controlul animalelor sunt în centrul discuțiilor din sector
Problema reluării exporturilor este discutată de mai multe luni în România. În iulie, Colegiul Medicilor Veterinari a propus un pachet de măsuri care includea identificarea electronică a animalelor, intensificarea controalelor, extinderea supravegherii epidemiologice și verificări suplimentare în centrele de colectare.
Aceste propuneri nu trebuie confundate cu planul ANSVSA discutat acum la Bruxelles, al cărui conținut integral nu a fost făcut public în materialul disponibil. Ele arată însă principalele probleme care au însoțit criza: trasabilitatea efectivelor, controlul transporturilor, supravegherea bolilor și capacitatea României de a demonstra că poate limita riscul epidemiologic.
În același context, AGRONET.ro a relatat despre sancțiunile pentru transporturile ilegale de ovine, ANSVSA avertizând că animalele fără origine verificabilă pot afecta controlul bolilor și eforturile pentru recâștigarea accesului pe piețele externe.
Exporturile au o miză economică majoră pentru fermele de ovine
Blocajul comercial are efect direct asupra exploatațiilor care își valorifică mieii și oile prin export. Animalele rămase mai mult timp în ferme înseamnă consum suplimentar de furaje și apă, costuri mai mari de întreținere și încasări amânate.
Adrian Oros, fost ministru al Agriculturii și vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari, estima recent că pierderile sectorului ovin în 2026 ar putea depăși 300 de milioane de euro, pe fondul bolilor și al restricțiilor comerciale. AGRONET.ro a prezentat această estimare, precum și reperul indicat de Oros pentru 2024, când România ar fi exportat aproximativ 1,77 milioane de ovine, în principal către piețe din Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Pentru crescători, rezultatul negocierilor de la Bruxelles va conta în momentul în care va exista un calendar aplicabil pentru reluarea comerțului: zonele din care vor putea pleca animalele, condițiile sanitar-veterinare care trebuie respectate și etapele necesare pentru ridicarea restricțiilor. Până atunci, întâlnirea din 4 septembrie reprezintă avansarea planului românesc către etapa în care Comisia Europeană trebuie să se pronunțe asupra soluțiilor propuse.
