În acest articol
Pierderile oieritului românesc în 2026 ar depăși 300 de milioane de euro, estimează Adrian Oros, fost ministru al Agriculturii și vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari, într-un editorial publicat de el la 20 august 2026. Oros leagă deteriorarea economică a sectorului de pesta micilor rumegătoare, apariția focarelor de variolă ovină, restricțiile comerciale și blocarea unei părți importante a exporturilor de animale vii.
Estimarea de peste 300 de milioane de euro este prezentată de Oros drept o valoare vehiculată pentru pierderile din 2026 și nu este însoțită de o defalcare pe ferme, animale, contracte pierdute sau piețe de export. Ea nu include, potrivit autorului, efectele indirecte asupra transportatorilor, comercianților, abatoarelor, procesatorilor și comunităților rurale dependente de sectorul ovin.
De la 1,77 milioane de ovine exportate la restricții comerciale
Oros indică drept reper anul 2024, când România ar fi exportat aproximativ 1,77 milioane de ovine, în principal către piețele tradiționale din Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Pentru multe exploatații, vânzarea mieilor și oilor reprezintă principala sursă de venit. Autorul argumentează că lâna și-a pierdut în mare parte valoarea economică, iar laptele nu reprezintă o alternativă pentru toate fermele, mai ales în lipsa forței de muncă și a unor capacități suficiente de procesare.
În aceste condiții, reducerea accesului la piețele externe are efect direct asupra valorificării animalelor și asupra lichidității fermelor.
AGRONET.ro a prezentat anterior faptul că restricțiile pentru exporturile de ovine și caprine rămân valabile până la 31 decembrie 2026, în timp ce autoritățile române încearcă să obțină o relaxare treptată a măsurilor.
Oros pune problema trasabilității și controlului mișcării animalelor
Fostul ministru critică modul în care a fost gestionată criza sanitar-veterinară și susține că, după aproximativ doi ani de la apariția pestei micilor rumegătoare în România, există în continuare probleme privind identificarea, trasabilitatea și controlul circulației animalelor.
El amintește primul focar important din 2024, identificat în județul Tulcea, și spune că una dintre ipotezele discutate încă de atunci a fost introducerea virusului prin mișcări ilegale de animale provenite din zone din afara Uniunii Europene. Oros prezintă această variantă drept ipoteză, nu drept cauză demonstrată.
Problema trasabilității a revenit în atenție și în 2026. AGRONET.ro a relatat cazul în care 75 de ovine care figurau drept ucise, incinerate și despăgubite într-un focar din Tulcea au fost găsite vii în Cluj. ANSVSA a început verificarea traseului animalelor și a operațiunilor din sistemul de identificare.
Pentru sectorul ovin, problema depășește cazurile individuale. Ridicarea restricțiilor comerciale depinde inclusiv de capacitatea României de a demonstra partenerilor externi că poate identifica animalele, controla deplasările și delimita epidemiologic zonele afectate.
Noi focare au apărut și în 2026
Oros amintește și apariția unor focare în județul Mureș în cursul acestui an, situație care a extins problema dincolo de focarele inițiale din sud-estul țării.
AGRONET.ro a arătat anterior că sectorul s-a confruntat simultan în 2026 cu pesta micilor rumegătoare și variola ovină și caprină, cu efecte asupra exporturilor, circulației turmelor, costurilor fermelor și condițiilor de transport.
Restricțiile înseamnă pentru crescători animale păstrate mai mult timp în exploatații, consum suplimentar de furaje și apă, încasări amânate și presiune asupra prețurilor interne atunci când marfa pregătită pentru export rămâne pe piața românească.
Oros cere un plan național și stabilirea responsabilităților
Vicepreședintele Colegiului Medicilor Veterinari afirmă că organizația profesională a transmis un plan de acțiune pentru supravegherea, monitorizarea și eradicarea pestei micilor rumegătoare la ovine și caprine.
El cere însă o strategie comună la nivel național, cu participarea ANSVSA, Ministerului Agriculturii, medicilor veterinari, organizațiilor crescătorilor, operatorilor economici și specialiștilor în epidemiologie.
Oros ridică și problema responsabilității pentru pierderile economice. El cere să fie stabilit cât din deteriorarea sectorului provine inevitabil din evoluția unei boli transfrontaliere și cât poate fi legat de deficiențe privind controlul, trasabilitatea sau gestionarea focarelor.
Pentru crescători, problema imediată rămâne comercială. Chiar președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, estima anterior că animalele vii și carcasele ar fi putut genera circa 500 de milioane de euro în primele cinci luni din 2026. În lipsa redeschiderii piețelor, presiunea economică rămâne concentrată tocmai asupra fermelor pentru care exportul este principala cale de valorificare a animalelor.
