Ungaria a coborât inflația anuală la 1,7% în iunie, în timp ce alimentele s-au ieftinit față de luna precedentă, arată o analiză publicată de Ziarul Financiar. Evoluția contrastează puternic cu situația din România, unde rata anuală a inflației a ajuns la 10,4% în aceeași lună, potrivit datelor citate de publicație. Polonia se află între cele două economii, cu o inflație de 2,5%, nivel încadrat în ținta băncii centrale.
În Ungaria, principalul factor care a temperat scumpirile a fost aprecierea forintului. Moneda maghiară a câștigat aproximativ 8% față de euro de la începutul anului, reducând costurile produselor importate. Efectul este important deoarece țara cumpără din străinătate o parte semnificativă din alimentele consumate.
Analiștii ING consideră că forintul puternic a avut un rol esențial în stabilizarea prețurilor. În iunie, alimentele s-au ieftinit cu 0,2% față de mai, iar creșterea anuală a prețurilor la mâncare a fost aproape nulă. Bunurile de folosință îndelungată s-au ieftinit, de asemenea, pentru a treia lună consecutivă.
Scăderile au fost vizibile direct la raft. Comparativ cu iunie 2025, în Ungaria:
- carnea în conservă s-a ieftinit cu 27%;
- untul a costat cu 13% mai puțin;
- carnea de porc s-a ieftinit cu 11%;
- brânza a avut prețuri mai mici cu 9%;
- laptele s-a ieftinit cu 8%.
Nu toate produsele au urmat aceeași direcție. Băuturile alcoolice s-au scumpit cu 3%, iar țigările cu 4%. În plus, inflația de bază, care elimină din calcul produsele cu prețuri volatile, precum energia, s-a menținut la aproximativ 2%, în special din cauza serviciilor.
Temperaturile ridicate, consumul mai mare de energie și eliminarea unor plafoane de preț ar putea împinge inflația generală din Ungaria spre 3% până la sfârșitul lui 2026. Chiar și în acest scenariu, analiștii apreciază că banca centrală are suficient spațiu pentru noi reduceri ale dobânzii de referință, ajunsă la 6% în iunie.
Situația Poloniei este diferită. Prețurile din magazine au crescut în iunie cu 2,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, după avansuri de 3,7% în aprilie și 3,4% în mai. Indicatorul, calculat de Universitatea WSB și UCE Research pe baza a 100.000 de prețuri din 17 categorii de produse, a coborât astfel la cel mai redus nivel din ultimele 12 luni.
Alimentele au fost, în medie, cu 1,9% mai scumpe decât în iunie 2025, însă fructele și legumele de sezon s-au ieftinit. Un rol important îl are producția locală: industria alimentară poloneză folosește într-o mare măsură materii prime din țară, ceea ce încetinește transmiterea variațiilor de pe piețele mondiale către rafturile magazinelor.
Preferința consumatorilor pentru produsele autohtone influențează însă prețurile. În unele magazine, ponderea fructelor și legumelor poloneze ajunge până la 99%, deși variantele importate pot fi cu până la 50% mai ieftine. Alegerea producției locale sprijină agricultura națională, dar poate menține anumite produse la prețuri mai mari decât alternativele externe.
Cele mai mari scumpiri din Polonia au fost înregistrate la produsele chimice pentru gospodărie, cu 6%, urmate de pâine și dulciuri, cu 5%. În aceste categorii, materia primă reprezintă doar o parte redusă din costul final, în timp ce energia, salariile, ambalajele și transportul au o influență mai mare.
Diferențele dintre Ungaria, Polonia și România arată cât de mult contează cursul valutar, dependența de importuri, structura producției interne și politica monetară. Ungaria beneficiază de moneda mai puternică și de ieftinirea importurilor, Polonia este protejată parțial de producția locală, iar România continuă să suporte cea mai ridicată inflație dintre cele trei economii analizate.
