În acest articol
Craiova reunește astăzi produse românești protejate la nivel european la festivalul Treasures of the East, unde este lansată și comunitatea regională „Produs în Oltenia”. Potrivit Agro Business, expoziția cu degustare și vânzare este deschisă sâmbătă, 3 octombrie, între orele 11:00 și 18:30, la Ramada Plaza Craiova, cu acces gratuit. Printre produsele prezentate se află Cârnații din topor din Vâlcea, Novacul afumat din Țara Bârsei, Salamul de Sibiu, Brânza frământată de Teaca și Plăcinta dobrogeană.
Evenimentul este mai mult decât o expoziție gastronomică pentru Oltenia. Lansarea „Produs în Oltenia” încearcă să aducă sub aceeași identitate producători și Puncte Gastronomice Locale din Vâlcea, Gorj, Dolj, Olt și Mehedinți, într-o regiune în care multe afaceri alimentare mici au nevoie de volum comun, promovare și acces mai bun la clienți.
Patru IGP-uri recente sau consacrate ajung la aceeași masă
O parte dintre produsele anunțate la Craiova au deja protecție europeană și pot folosi denumirea numai în condițiile stabilite prin caietele de sarcini.
Printre acestea se numără:
- Cârnați din topor din Vâlcea – IGP;
- Novac afumat din Țara Bârsei – IGP;
- Salam de Sibiu – IGP;
- Brânză frământată de Teaca – IGP;
- Plăcintă dobrogeană – IGP;
- Scrumbie de Dunăre afumată – IGP;
- Salată cu icre de știucă de Tulcea – IGP;
- Salată tradițională cu icre de crap – STG.
Comisia Europeană confirmă în registrul produselor românești protejate statutul IGP pentru Salamul de Sibiu, Novacul afumat din Țara Bârsei, Plăcinta dobrogeană și produsele pescărești din Delta Dunării. În cazul Salatei tradiționale cu icre de crap, protecția este STG, adică urmărește caracterul tradițional al rețetei și procesului, nu originea într-un anumit teritoriu.
Cea mai nouă intrare dintre produsele prezente este Brânza frământată de Teaca, înregistrată de Comisia Europeană ca IGP în septembrie 2026. AGRONET.ro a analizat înregistrarea Brânzei frământate de Teaca drept al 18-lea produs agroalimentar românesc protejat în UE.
România a ajuns la 18 produse agroalimentare protejate în UE
În iulie, România avea 17 produse agroalimentare înscrise în sistemele europene DOP, IGP și STG: o DOP, 14 IGP și două STG. AGRONET.ro a prezentat atunci și celelalte dosare românești aflate în procedură în analiza despre extinderea listei produselor protejate.
Odată cu aprobarea Brânzei frământate de Teaca, totalul a urcat la 18 produse agroalimentare, dintre care 15 sunt IGP.
Protecția europeană nu este însă echivalentă cu succesul comercial. IGP-ul protejează denumirea și legătura produsului cu teritoriul, dar producătorul trebuie în continuare să aibă capacitate de procesare, distribuție, promovare și suficient volum pentru a intra constant în retail sau pentru a dezvolta exporturi.
AGRONET.ro a documentat această diferență și în cazul Cârnaților din topor din Vâlcea. Producătorul Aurel Simion arăta că certificarea europeană ajută la poziționare și negociere, dar metoda tradițională de producție limitează în același timp volumele care pot fi obținute.
„Produs în Oltenia” nu este o certificare europeană
Lansarea comunității „Produs în Oltenia” trebuie separată de sistemele DOP, IGP și STG.
Este o inițiativă regională de promovare, coordonată de Raluca Dumitrana, fondatoarea EconomieRurala.ro, care urmărește reunirea producătorilor locali și a administratorilor de Puncte Gastronomice Locale. Inițiativa anunță și viitorul portal produsinoltenia.ro.
La standul regional participă, între alții, Stâna de Vaideeni, Curentu', Ca Altădată, Baba – Inspired by Nature, producători din Gorj și Puncte Gastronomice Locale precum „Din Grădina lui Rățoi” și Stâna Ștefanu.
Avantajul unei asemenea comunități poate apărea dacă identitatea regională este folosită pentru vânzare în comun, participare la târguri, turism gastronomic și promovarea unor circuite locale. Simplul logo regional nu înlocuiește însă atestarea, certificarea sanitar-veterinară sau sistemele europene de protecție.
Mălai din porumb sticlos lansat de o cooperativă din Olt
Componenta agricolă a evenimentului apare și prin Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei, din județul Olt.
Cooperativa lansează la Craiova un mălai țărănesc nedegerminat din porumb sticlos, care este prezentat într-o degustare de mămăligă alături de produse din carne. Lansarea este programată de la ora 13:00.
Un astfel de produs ilustrează una dintre căile prin care valoarea cerealelor poate rămâne mai mult timp în regiunea de producție. Porumbul vândut ca materie primă este expus direct cotațiilor angro. Măcinarea, ambalarea și vânzarea sub marcă proprie adaugă însă costuri și riscuri, dar oferă și posibilitatea obținerii unei valori mai mari pe kilogram.
Același principiu apare în multe ferme care trec de la materia primă la procesare. AGRONET.ro a analizat recent o fermă de familie din Brașov care procesează laptele în brânzeturi proprii: diferența dintre prețul laptelui crud și produsul finit nu este profit integral, dar procesarea permite fermei să păstreze o parte mai mare din valoare.
Punctele Gastronomice Locale pot lega producătorul de turist
„Produs în Oltenia” include și Puncte Gastronomice Locale, ceea ce mută discuția de la simpla vânzare a alimentelor spre turism și servicii rurale.
Un PGL poate transforma materia primă locală în experiență gastronomică vândută direct vizitatorului. Pentru producătorii mici, asta poate însemna o piață alternativă față de relația clasică producător–procesator–retailer.
Contextul nu este însă unul ușor pentru turismul rural. AGRONET.ro a arătat că cele 1.716 pensiuni agroturistice din România au avut mai puțini turiști români în prima jumătate din 2026, iar scăderea voucherelor de vacanță a redus una dintre sursele importante de cerere. Gastronomia, produsele locale și activitățile din fermă pot deveni astfel elemente de diferențiere într-o piață în care simpla cazare este mai greu de vândut.
Acces gratuit sâmbătă, program separat pentru ateliere
Programul oficial Treasures of the East confirmă că expoziția principală de sâmbătă este deschisă între 11:00 și 18:30, cu intrare gratuită. Atelierele și degustările cu număr limitat de locuri sunt însă organizate separat și pot necesita bilet.
În aceeași zi sunt programate discuții despre proprietatea intelectuală în industria alimentară, accesul pe piață, Punctele Gastronomice Locale și promovarea gastronomiei prin identitatea culturală regională.
Pentru producătorii prezenți, testul real vine după festival. IGP-ul, marca regională sau participarea la un PGL pot diferenția produsul, dar valoarea economică apare numai dacă acestea aduc mai mulți clienți, un preț mai bun sau acces la canale de vânzare pe care producătorul nu le-ar putea deschide singur.
