În acest articol
Prețurile mondiale ale alimentelor au urcat la maximul ultimilor aproape patru ani, indicele FAO ajungând la 136 de puncte în septembrie 2026. Creșterea este semnalată de Agrobiznes, iar datele publicate direct de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură arată un avans de 1,5% față de august și de 5,8% față de septembrie 2025. Cerealele și zahărul au tras cel mai mult indicele în sus, în timp ce carnea și produsele lactate s-au ieftinit ușor.
Nivelul de 136 de puncte este cel mai ridicat din noiembrie 2022, dar rămâne cu aproximativ 15% sub vârful atins în martie 2022. Indicele FAO nu măsoară direct prețurile din magazine, ci evoluția cotațiilor internaționale pentru un coș format din cereale, uleiuri vegetale, carne, lactate și zahăr.
Grâul s-a scumpit cu 6,3%, porumbul cu 5,6% într-o singură lună
Cerealele au înregistrat una dintre cele mai puternice mișcări. Indicele FAO pentru această categorie a crescut cu 5,1% în septembrie și se află acum cu 17,2% peste nivelul din aceeași lună a anului trecut.
Evoluțiile principalelor produse au fost:
- grâu: +6,3% față de august;
- porumb: +5,6%;
- orez: +1,4%;
- sorg: aproximativ +14%;
- orz: aproximativ +3,9%.
Pentru grâu, FAO indică drept factori principali problemele logistice din regiunea Mării Negre și vremea uscată din unele zone ale Americii de Nord înaintea însămânțărilor. Prețurile mondiale au ajuns la cel mai ridicat nivel din august 2023.
Porumbul a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii peste trei ani. Piața a reacționat la randamentele sub așteptări din Statele Unite, disponibilitatea mai redusă pentru export din Brazilia și perturbările transportului cerealelor prin Marea Neagră.
Marea Neagră contează direct și pentru fermierii români
Pentru România, creșterea internațională a grâului este importantă prin poziția Portului Constanța în comerțul cerealier din bazinul Mării Negre.
AGRONET.ro a urmărit această diferență pe parcursul lunii septembrie. La 17 septembrie, grâul FOB Constanța ajunsese la 228,64 euro/tonă, în timp ce cotațiile din interiorul țării rămâneau sensibil mai mici.
La 24 septembrie, grâul din Banat era cotat la aproximativ 190 euro/tonă, iar ofertele efective la poarta unor ferme puteau coborî spre 0,90 lei/kg.
Prin urmare, scumpirea indicelui mondial nu înseamnă că fermierul român primește automat cu 6% mai mult pentru grâu. Oferta locală, costul transportului până la port, calitatea cerealelor, cererea traderilor și volumul recoltei românești pot produce diferențe importante între piața internațională și prețul din fermă.
Porumbul mondial se scumpește, dar în România prețurile rămân foarte diferite între regiuni
Aceeași contradicție apare la porumb.
FAO indică o creștere mondială de 5,6% în septembrie, în timp ce AGRONET.ro a arătat că piața românească rămâne fragmentată. Pentru perioada 31 august–6 septembrie, cotațiile oficiale erau de 193,32 euro/tonă în Banat, 191,03 euro/tonă în Muntenia și numai 171,25 euro/tonă în Oltenia, toate la plecarea din siloz.
Ulterior, piața a recuperat parțial. Pentru săptămâna 14–20 septembrie, porumbul ajunsese la 204,87 euro/tonă în Banat, dar numai 180,73 euro/tonă în Oltenia.
La nivel mondial însă, balanța devine mai strânsă. FAO și USDA au redus estimările pentru cerealele grosiere după temperaturile ridicate și seceta care au afectat randamentele în Statele Unite și Europa.
Zahărul urcă cu 6,1%, uleiurile cu numai 0,9%
Al doilea salt important al lunii vine de la zahăr. Indicele FAO a crescut cu 6,1% față de august și cu aproximativ 15% față de anul trecut.
FAO indică mai multe cauze:
- producție de zahăr estimată mai mică în Thailanda;
- precipitații sub normal și consolidarea fenomenului El Niño în India;
- ploi abundente în zona producătoare Centru-Sud din Brazilia;
- reducerea suprafețelor cultivate cu sfeclă de zahăr în Uniunea Europeană.
Uleiurile vegetale au crescut mult mai puțin, cu 0,9%. Uleiul de palmier s-a scumpit pe fondul cererii și al temerilor privind vremea uscată din Asia de Sud-Est, în timp ce uleiul de floarea-soarelui s-a ieftinit pentru a treia lună consecutiv.
Carnea și lactatele au mers în direcția opusă
Nu toate produsele s-au scumpit în septembrie.
Indicele pentru carne a scăzut cu 1,1%, în principal datorită prețurilor mai mici la carnea de porc și pasăre. Carnea de bovine s-a scumpit în Brazilia pe fondul cererii mai puternice din SUA, iar carnea de ovine a rămas relativ stabilă.
Indicele lactatelor a coborât cu numai 0,1%. Prețurile brânzeturilor au scăzut, laptele praf s-a scumpit, iar untul a rămas aproape neschimbat.
Față de luna iunie, direcția pieței s-a modificat vizibil. AGRONET.ro relata atunci o scădere cu 0,3% a indicelui FAO, la 130,3 puncte. În septembrie indicele este cu 5,7 puncte mai sus.
FAO vede totuși a doua cea mai mare recoltă de cereale din istorie
Scumpirea nu vine pe fondul unei lipse globale generalizate de cereale.
FAO estimează producția mondială din 2026 la 2,979 miliarde de tone, cu 2,1% sub recordul din 2025, dar suficient pentru ca recolta să fie a doua cea mai mare înregistrată până acum.
Prognoza actuală este:
Indicator mondial | Estimare FAO |
|---|---|
Producție totală de cereale | 2,979 mld. tone |
Grâu | 813,9 mil. tone |
Cereale grosiere | 1,612 mld. tone |
Orez | 552,5 mil. tone |
Stocuri la finalul sezonului | 950 mil. tone |
Raport stocuri/utilizare | 31,7% |
Comerț mondial cu cereale | 505,8 mil. tone |
Problema este mai degrabă unde se află marfa și cât de ușor poate ajunge la cumpărători. FAO estimează o reducere cu 3,5% a comerțului mondial cu cereale în sezonul 2026/2027, în principal din cauza dificultăților de transport din Marea Neagră și a capacității insuficiente a rutelor alternative.
Un indice FAO mai mare nu înseamnă aceeași scumpire la raft
Pentru consumator, cei 136 de puncte nu trebuie transformați direct într-un procent de creștere a alimentelor din România.
De la prețul cerealelor până la produsul final intră costurile cu procesarea, energia, transportul, ambalajele, salariile, taxele și marjele comerciale. AGRONET.ro a arătat, de exemplu, în analiza despre drumul grâului de la fermă la pâinea de pe raft, că materia primă reprezintă numai o parte din costul procesatorului.
Pentru fermieri, mesajul lunii septembrie este însă important: piețele mondiale au introdus din nou o primă de risc pentru vreme, energie și transport, iar grâul și porumbul sunt printre produsele care reacționează cel mai puternic.
Dacă problemele de transport din Marea Neagră și Strâmtoarea Ormuz persistă, FAO avertizează că presiunea poate ajunge ulterior și în prețurile alimentelor, în special în statele dependente de importuri de hrană și energie.
