Terenurile agricole, tot mai căutate pentru energie solară – Chiriile din Germania ajung la 4.500 de euro pe hectar

Chiriile pentru terenurile destinate parcurilor fotovoltaice ajung la 4.500 de euro pe hectar anual în Germania, de peste 11 ori mai mult decât arenda medie a terenurilor arabile. Diferența este evidențiată de raportul Agrar-Marktbericht 2026/2027, publicat de Colliers la 20 octombrie 2026 și arată cum dezvoltarea energiei regenerabile introduce o nouă formă de concurență pentru terenurile agricole. Pentru proprietari, parcurile solare pot aduce venituri considerabil mai mari, în timp ce fermierii care lucrează terenuri în arendă riscă să se confrunte cu o ofertă mai redusă de suprafețe disponibile.

Raportul analizează piața funciară germană, unde aproximativ 60% din suprafața agricolă utilizată este exploatată în baza unor contracte de arendă. Creșterea prețurilor terenurilor, reducerea suprafețelor disponibile pentru tranzacții și extinderea proiectelor energetice sporesc presiunea asupra exploatațiilor. O alternativă o reprezintă sistemele agrivoltaice, care permit producerea electricității și continuarea activităților agricole pe aceeași suprafață.

Cât plătesc dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice pentru un hectar

Potrivit Colliers, chiria anuală pentru terenurile utilizate de parcurile fotovoltaice din Germania se situează între 3.000 și 4.500 de euro pe hectar, în funcție de amplasament și de condițiile urbanistice și de autorizare.

Prin comparație, arenda medie a terenurilor arabile a fost de 407 euro pe hectar anual în 2023, potrivit datelor statistice utilizate de companie. Media generală pentru terenurile agricole, care include și pajiștile, era de 357 euro pe hectar.

Diferențele pot fi observate în comparația veniturilor anuale obținute de proprietari.

Calcule pentru aceeași suprafață, înaintea impozitelor și altor cheltuieli contractuale. Mediile arenzilor provin din 2023, iar intervalul fotovoltaic este raportat de Colliers în octombrie 2026.

La o suprafață de 10 hectare, un contract pentru parc fotovoltaic de 3.000 de euro/ha ar produce un venit anual cu 25.930 de euro mai mare decât arenda agricolă medie pentru teren arabil. La 4.500 de euro/ha, diferența ajunge la 40.930 de euro anual.

Acestea sunt venituri potențiale pentru proprietar, nu profituri agricole și nici sume garantate. Un teren poate fi atractiv pentru dezvoltarea energetică numai dacă sunt îndeplinite condițiile de autorizare, racordare la rețea și rentabilitate a investiției.

Prețul terenurilor agricole a crescut cu 30% în Germania din 2020

Concurența dintre agricultură și energie apare pe o piață funciară deja caracterizată prin creșterea prețurilor.

Datele Colliers arată că prețul mediu al terenurilor arabile vândute în Germania a ajuns în 2024 la aproximativ 40.500 de euro pe hectar, cu aproape 30% peste nivelul din 2020.

Există însă diferențe regionale importante.

Prețul unui hectar în Bavaria este de peste șase ori mai mare decât în Brandenburg. Diferențele reflectă inclusiv productivitatea solului, dimensiunea parcelelor și cererea regională.

În același timp, suprafața agricolă tranzacționată anual a scăzut cu aproximativ 34% între 2015 și 2024, ajungând la circa 82.800 de hectare. Cu toate acestea, valoarea tranzacțiilor a atins aproximativ 3,1 miliarde de euro în 2024, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.

Presiunea se reflectă și în arendă. Potrivit datelor Oficiului Federal de Statistică din Germania, prezentate de Centrul Federal de Informare pentru Agricultură, arenda medie pentru terenurile arabile a crescut de la 277 euro/ha în 2013 la 407 euro/ha în 2023, o majorare de aproximativ 47%.

Dezvoltarea proiectelor fotovoltaice adaugă un nou concurent pentru suprafețele disponibile, în special în zonele unde racordarea la rețeaua electrică este favorabilă.

Cum pot pierde fermierii accesul la terenurile lucrate în arendă

Pentru proprietarul care nu exploatează direct terenul, diferența dintre arenda agricolă și chiria oferită pentru energie poate influența decizia privind utilizarea proprietății.

Un contract pentru un parc fotovoltaic poate aduce un venit anual de câteva ori mai mare, pe o perioadă îndelungată. Pentru fermierul care lucrează suprafața, însă, schimbarea destinației poate însemna reducerea terenului disponibil pentru producție.

Efectele pot apărea în mai multe forme:

• pierderea unor suprafețe agricole la expirarea contractelor de arendă;
• creșterea concurenței pentru terenurile rămase disponibile;
• presiune pentru majorarea arenzilor în zonele atractive pentru investiții energetice;
• fragmentarea exploatațiilor și creșterea distanțelor dintre parcele;
• dificultăți suplimentare pentru fermele care au investit în utilaje și infrastructură dimensionate pentru o anumită suprafață.

Schimbarea utilizării terenului nu este însă automată. Contractele existente, regimul juridic al terenului și condițiile de autorizare pot limita posibilitatea instalării unui parc fotovoltaic.

Pentru fermele care utilizează suprafețe mari luate în arendă, stabilitatea contractelor devine tot mai importantă în planificarea investițiilor și a rotației culturilor.

Agrivoltaica permite producerea energiei fără eliminarea completă a agriculturii

O alternativă la parcurile fotovoltaice convenționale este agrivoltaica, prin care energia electrică și producția agricolă sunt realizate pe aceeași suprafață.

Sistemele pot utiliza panouri amplasate la înălțime, sub care se cultivă plante sau se desfășoară activități horticole, ori panouri dispuse vertical, cu teren agricol între rânduri.

Potrivit ghidului tehnic publicat de Institutul Fraunhofer pentru Sisteme de Energie Solară, aceste configurații permit valorificarea dublă a terenului, iar în anumite condiții pot reduce necesarul de irigare și expunerea culturilor la temperaturi extreme.

O analiză comercială publicată de Sonnen Projekte pentru piața germană din 2026 indică chirii orientative de 2.000–3.500 de euro pe hectar anual pentru sistemele agrivoltaice.

Aceste valori sunt distincte de intervalul Colliers pentru parcurile fotovoltaice convenționale și nu reprezintă o medie statistică națională.

Rezultatele din livezile experimentale germane

Un proiect de cercetare coordonat de Fraunhofer ISE în Baden-Württemberg a demonstrat că panourile pot îndeplini și o funcție de protecție a culturilor.

În rezultatele prezentate de cercetători pentru o livadă de meri din Kressbronn, sistemul agrivoltaic a permis reducerea cu 70% a produselor de protecție a plantelor și cu 50% a necesarului de irigare, în condițiile experimentale monitorizate.

Panourile au contribuit la protejarea pomilor împotriva unor fenomene meteorologice, iar producția de electricitate a depășit estimările inițiale ale proiectului.

Rezultatele nu pot fi transferate automat tuturor culturilor. La plantele care necesită lumină intensă, umbrirea poate reduce fotosinteza și producția.

De asemenea, înălțimea panourilor, distanța dintre structuri și posibilitatea accesului cu utilaje agricole influențează atât costul investiției, cât și suprafața care poate continua să fie lucrată.

Energia eoliană poate aduce venituri și mai mari proprietarilor

Raportul Colliers analizează și închirierea terenurilor pentru turbine eoliene.

În Germania, veniturile obținute de proprietari pot ajunge la 50.000–100.000 de euro anual pentru fiecare turbină, în funcție de amplasament și de condițiile contractuale.

Aceste valori sunt exprimate pe turbină, nu pe hectar, astfel că nu pot fi comparate direct cu arenda agricolă.

Un avantaj al proiectelor eoliene este faptul că o parte importantă a terenului dintre turbine poate continua să fie cultivată. Sunt ocupate însă suprafețele destinate fundațiilor, platformelor tehnice și drumurilor de acces.

În consecință, efectul asupra agriculturii depinde de configurația proiectului și de suprafața care devine efectiv indisponibilă pentru lucrări.

România a modificat în 2026 legislația pentru proiectele energetice pe terenuri agricole

Competiția dintre agricultură și energia regenerabilă este relevantă și pentru România, dar valorile chiriilor din Germania nu pot fi considerate automat prețuri de piață pentru terenurile românești.

Regimul juridic, prețurile terenurilor, posibilitățile de racordare și cererea investitorilor diferă semnificativ.

În România, Legea fondului funciar nr. 18/1991 permite, în condiții specifice, amplasarea unor capacități de producere a energiei regenerabile pe terenuri agricole din extravilan încadrate în clasele de calitate III, IV și V, cu respectarea procedurilor de autorizare și de scoatere din circuitul agricol. Reglementarea include limita generală de 50 de hectare pentru anumite proiecte, alături de derogările prevăzute de legislație.

O modificare distinctă a fost introdusă prin Legea nr. 159/2026, intrată în vigoare la 23 iulie.

Aceasta permite identificarea și concesionarea unor terenuri degradate sau neproductive ale statului pentru dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă.

În analiza AGRONET.ro privind noul regim de concesionare sunt prezentate condițiile pentru suprafețele administrate de autoritatea responsabilă de domeniile statului.

Mecanismul vizează în special terenuri din clasele de calitate IV și V care nu mai pot fi utilizate pentru agricultură, precum și suprafețe degradate sau neproductive. Sunt prevăzute condiții privind studiile pedologice, infrastructura de îmbunătățiri funciare și protecția mediului.

Este vorba despre concesionarea terenurilor statului, nu despre stabilirea unor chirii obligatorii pentru proprietarii privați.

Parcurile fotovoltaice pot utiliza și suprafețe care nu sunt agricole

Presiunea asupra terenurilor productive poate fi redusă și prin amplasarea panourilor pe suprafețe deja construite sau neproductive.

În cazul fermelor și unităților agroalimentare, pot fi utilizate acoperișurile halelor, depozitelor și clădirilor zootehnice, precum și parcările și alte suprafețe amenajate.

Această direcție este analizată și în materialul AGRONET.ro despre parcările fotovoltaice și producerea energiei fără ocuparea terenurilor agricole.

Pentru fermele care consumă electricitate în timpul zilei, utilizarea directă a producției fotovoltaice poate contribui la reducerea costurilor cu energia. În schimb, proiectele destinate exclusiv vânzării electricității depind mai mult de condițiile pieței și de capacitatea de evacuare în rețea.

În ambele situații, racordarea poate deveni o componentă decisivă a investiției. Un teren cu expunere solară favorabilă nu este neapărat rentabil dacă racordarea presupune lucrări costisitoare sau dacă rețeaua nu poate prelua puterea instalată.

Ce înseamnă concurența pentru terenuri pentru agricultura românească

Datele Colliers arată că dezvoltarea energiei regenerabile poate schimba radical valoarea economică a utilizării unui teren pentru proprietar.

În Germania, diferența dintre arenda agricolă medie și chiriile pentru parcurile fotovoltaice este suficient de mare pentru a crea concurență între două utilizări distincte ale aceleiași suprafețe.

Pentru România, problema nu este doar nivelul chiriei oferite, ci și selecția terenurilor pe care sunt dezvoltate proiectele.

Terenurile cu productivitate redusă, suprafețele degradate și zonele deja construite pot oferi oportunități pentru investiții energetice fără reducerea corespunzătoare a capacității de producție agricolă.

Acolo unde utilizarea dublă este posibilă, agrivoltaica poate permite continuarea activității fermierului, cu condiția ca sistemul să fie proiectat pentru cultura și utilajele folosite.

Pentru proprietarii de terenuri, veniturile suplimentare din energie reprezintă o oportunitate economică. Pentru fermierii care lucrează suprafețe în arendă, durata contractelor, menținerea accesului la teren și evoluția costului arendei vor deveni factori tot mai importanți în planificarea exploatațiilor.