În acest articol
Căldura și lipsa ploilor pot schimba piața europeană a cartofului, iar pentru producătorii români această evoluție vine după luni în care surplusul de marfă din vestul Europei a apăsat prețurile. FreshPlaza relatează avertismentul Organizației Interprofesionale a Cartofului din Castilla y León, OIPACYL: temperaturile ridicate și deficitul de apă pot reduce randamentele și întârzia recoltarea în principalele zone producătoare. Organizația nu consideră însă confirmată o recoltă europeană mai mică și nici o scumpire a cartofului, apreciind că următoarele săptămâni vor arăta efectul real asupra ofertei.
Pentru România, miza este importantă. Federația Națională a Cartofului avertiza încă din primăvară că supraproducția europeană a împins marfă spre piețele din estul continentului și a afectat valorificarea producției autohtone. În același timp, organizația estima pentru 2026 o reducere cu cel puțin 20% a suprafeței cultivate urmărite de sector față de anul precedent. Dacă recoltele din principalii furnizori europeni scad efectiv, o parte din presiunea exercitată de oferta externă asupra fermierilor români ar putea să se reducă.
Trei țări produc peste jumătate din cartofii UE
Evoluția vremii din vestul Europei contează deoarece producția este puternic concentrată. Datele Eurostat arată că Uniunea Europeană a recoltat 48,3 milioane de tone de cartofi în 2023. Germania a asigurat 24% din total, Franța 17,9%, iar Țările de Jos 13,4%. Împreună, cele trei țări au produs 55,4% din recolta UE.
Prin urmare, pierderile de randament în aceste bazine pot modifica rapid cantitățile disponibile pentru comerțul intracomunitar. OIPACYL semnalează că temperaturile ridicate și lipsa apei pot împiedica tuberculii să ajungă la calibrele comerciale dorite și pot întârzia intrarea recoltei pe piață. Totuși, organizația spaniolă evită o prognoză de preț și spune că încă este prea devreme pentru stabilirea impactului final asupra producției europene.
Această precauție este importantă și pentru România. O ofertă mai mică în Franța sau Germania nu înseamnă automat prețuri mai mari la poarta fermei românești. Contează recolta finală din toate statele producătoare, stocurile, cererea procesatorilor și comercianților și cantitățile care vor intra efectiv în circuitul regional.
Covasna a asigurat aproape o cincime din producția României
România are propriile bazine cartoficole importante, iar Covasna ocupă o poziție centrală. Datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică arată că, în 2023, județul a furnizat 19,8% din întreaga producție de cartofi a României, fiind depășit numai de Suceava, cu 25,4%. Harghita și Dâmbovița au avut câte 8,9%, iar Mureș 6,9%.
Județ | Pondere în producția națională de cartofi, 2023 |
|---|---|
Suceava | 25,4% |
Covasna | 19,8% |
Harghita | 8,9% |
Dâmbovița | 8,9% |
Mureș | 6,9% |
Și suprafața cultivată confirmă dimensiunea sectorului covăsnean. Direcția Județeană de Statistică Covasna indică 14.006 hectare de cartofi în 2024, față de 14.516 hectare în 2023. Reducerea a fost de 510 hectare, aproximativ 3,5% într-un singur an.
Datele comunicate ulterior de Direcția Agricolă Covasna indicau pentru 2025 aproximativ 12.500 de hectare și o producție medie de 17,45 tone/hectar. Producția județului fusese cu circa 20% mai mică decât cu un an înainte, iar conducerea instituției semnala atât prețurile mici la poarta fermei, cât și lipsa capacităților adecvate de depozitare pentru o parte dintre producători.
Evoluția ultimilor ani arată astfel că o eventuală diminuare a ofertei vest-europene ar găsi Covasna într-o poziție diferită față de perioadele cu suprafețe și producții mai mari: județul rămâne unul dintre principalii furnizori ai pieței românești, dar baza de producție s-a restrâns.
Harghita intră în 2026 cu aproximativ 900 de hectare mai puțin
O tendință asemănătoare apare în Harghita. În 2026, suprafața cu cartofi este de aproximativ 5.000 de hectare, față de 5.900 de hectare în 2025. În aprilie, Direcția pentru Agricultură Județeană estima încă un interval de 5.000–5.500 de hectare, dintre care aproximativ 3.000 în exploatații profesionale.
La jumătatea lunii iulie, culturile din Harghita se prezentau bine spre foarte bine, în ciuda secetei pedologice. Temperaturile mai moderate și ploile slabe, dar repetate, ajutaseră dezvoltarea tuberculilor, iar până la acel moment nu erau raportate probleme importante cu mana. AGRONET.ro a prezentat situația în analiza despre perspectivele recoltei din Harghita și reducerea suprafețelor cultivate.
Acest contrast este important: dacă vestul Europei pierde producție din cauza arșiței, iar recoltele din Covasna și Harghita se mențin la niveluri satisfăcătoare, cartoful românesc poate intra în toamnă într-un raport ofertă-cerere mai favorabil decât cel observat la începutul sezonului.
În iulie, producătorii români reclamau prețuri sub costuri
Schimbarea ar veni după o perioadă dificilă pentru valorificare. În iulie, producători din Lungulețu spuneau că primeau mai puțin de 0,80 lei/kg pe piața angro și că nivelul nu acoperea costurile de producție. AGRONET.ro a relatat atunci despre presiunea prețurilor, dificultățile de desfacere și concurența cartofilor din import.
Acesta este motivul pentru care evoluția europeană merită urmărită și din România. La începutul anului, problema era oferta abundentă și presiunea exercitată de surplusurile europene. La jumătatea lunii august apare posibilitatea scenariului opus: căldura și lipsa apei pot reduce cantitatea comercializabilă în unele dintre cele mai mari țări producătoare.
Pentru fermierii din Covasna, Harghita și celelalte bazine cartoficole, trei indicatori devin decisivi în următoarele săptămâni: randamentul recoltei locale, producția finală din Germania și Franța și evoluția prețurilor la poarta fermei. Dacă oferta europeană se restrânge efectiv, piața românească ar putea beneficia de o presiune mai redusă din partea importurilor. Dacă ploile târzii limitează pierderile din vest, avantajul poate dispărea înainte de recoltarea și valorificarea în masă a cartofului românesc.
