În acest articol
Fermierii din Moldova au duminică dimineață o discuție dedicată problemelor din câmp, de la prețul grâului și costurile de producție până la subvenții și viitoarea Politică Agricolă Comună. Cristian Stoica, președintele Asociației Grânarii și membru în Consiliul Director al Forumului APPR, va fi invitat la emisiunea „Matinal Agrar – Glasul Pământului”, difuzată de Radio România Iași pe 2 august 2026, de la ora 07:10.
Discuția cu jurnalista Petronela Cotea Mihai este anunțată ca una despre lucrurile care se văd direct în ferme: cât valorează grâul în funcție de calitate, cât de mult au crescut cheltuielile și ce mai rămâne producătorului după recoltare. Pe listă se află și teme mai largi, precum procesarea locală, cercetarea agricolă, stabilitatea politicilor și viitorul sprijinului european.
Prețul grâului nu poate fi separat de costul pe hectar
Una dintre temele principale va fi piața grâului, cu accent pe calitate, preț și regulile după care este cumpărată marfa. Pentru fermieri, întrebarea nu este doar cât se oferă pe tonă, ci dacă acel preț acoperă tehnologia, arenda, finanțarea, motorina și îngrășămintele.
O analiză publicată de AGRONET.ro arată că grâul din Serbia ar acoperi costurile abia peste un randament de 7 tone la hectar, în condițiile unor inputuri mult mai scumpe și ale unui preț al cerealelor apropiat de cel din urmă cu 15 ani. Pragul nu poate fi transferat direct fermelor românești, dar arată de ce o producție bună nu înseamnă automat și profit.
Tot aici intră și problema calității. Dacă grâul cu parametri superiori nu primește o bonificație reală, investiția suplimentară în fertilizare și tratamente devine mai greu de recuperat.
Îngrășămintele și motorina apasă din două direcții
Costurile inputurilor rămân una dintre cele mai sensibile teme ale campaniei agricole. Îngrășămintele scumpe ridică investiția inițială pe hectar, iar motorina afectează aproape fiecare etapă, de la lucrările solului și semănat până la recoltare și transport.
Pentru mulți fermieri, problema nu este doar prețul, ci și stabilitatea aprovizionării. O întrerupere în plină campanie poate bloca lucrările exact când fereastra agronomică este scurtă.
În acest context, discuția despre subvenții diminuate nu privește doar cuantumul plății. Contează și calendarul, predictibilitatea și capacitatea sprijinului public de a compensa măcar o parte din costurile care nu mai pot fi controlate la nivelul fermei.
Cercetarea trebuie să ajungă din platformă în fermă
Emisiunea va aborda și rolul cercetării și al platformelor experimentale. Pentru producători, utilitatea lor se vede atunci când rezultatele pot fi transformate în decizii concrete: ce soi se potrivește unei zone, cum se adaptează tehnologia la secetă, ce densitate este potrivită și unde poate fi redus un cost fără să fie compromisă cultura.
Schimbările climatice și variațiile mari dintre ani fac tot mai riscantă aplicarea aceleiași rețete tehnologice. Fermierii au nevoie de rezultate locale, măsurate în condiții apropiate de cele din exploatațiile lor, nu doar de recomandări generale.
Procesarea locală poate lăsa mai multă valoare în regiune
Nevoia de procesare locală este o altă temă anunțată. Atunci când cerealele pleacă din fermă ca materie primă, o parte importantă din valoarea adăugată se formează mai departe, în morărit, panificație, producția de furaje sau alte activități de procesare.
Unitățile locale pot crea alternative de vânzare, pot reduce dependența de câțiva cumpărători și pot scurta traseul mărfii. Totuși, investițiile în procesare cer volume constante, energie, finanțare și contracte stabile, astfel că nu pot fi susținute doar prin declarații.
Viitoarea PAC intră într-o negociere dificilă
Cristian Stoica va vorbi și despre incertitudinile legate de Politica Agricolă Comună după 2027. Miza este importantă, deoarece viitoarele reguli vor influența plățile directe, investițiile, măsurile de mediu și sprijinul pentru gestionarea riscurilor.
Negocierile europene sunt deja tensionate. AGRONET.ro a analizat presiunea asupra bugetului viitoarei Politici Agricole Comune, într-un context în care agricultura concurează pentru resurse cu apărarea, energia, coeziunea și alte priorități europene.
Pentru fermele românești, efectele nu pot fi calculate încă. Va conta atât bugetul general al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, cât și modul în care România își va construi planul național.
Unde poate fi ascultată emisiunea
„Matinal Agrar – Glasul Pământului” va fi difuzată duminică, 2 august 2026, de la ora 07:10, la Radio România Iași.
Frecvențele anunțate sunt:
- 1053 kHz AM;
- 90,8 MHz FM;
- 94,5 MHz FM;
- 96,3 MHz FM.
Discuția pornește de la grâu, dar ajunge la întrebarea care îi preocupă pe tot mai mulți fermieri: cum poate fi construită o exploatație stabilă atunci când costurile cresc repede, prețurile se schimbă de la o săptămână la alta, iar regulile pentru anii următori nu sunt încă stabilite.
