Prețul laptelui a coborât cu 30%, iar veniturile din vânzări cu 9%

DN AGRAR a produs mai mult lapte, dar prețul de vânzare cu 30% mai mic a redus profitul și a apăsat marjele grupului.

Szilárd-Ervin SzőgyényiPublicat 24 august 2026 la 19:495 min citire
Patru bărbați în ținută business stau lângă un ecran cu sigla DN AGRAR și imagini cu vaci.
Creșterea producției de lapte nu a compensat integral scăderea prețului de vânzare, ceea ce a pus presiune pe marjele DN AGRAR.
În acest articol

DN AGRAR și-a înjumătățit aproape profitul în primul semestru din 2026, până la 13,7 milioane de lei, în principal după reducerea cu 30% a prețului de vânzare al laptelui și pierderile din diferențe de curs valutar. Datele provin din raportarea oficială publicată de DN AGRAR Group la Bursa de Valori București la 24 august 2026.

Scăderea profitului net, de 49% față de primul semestru din 2025, este mai accentuată decât evoluția activității operaționale. Veniturile din exploatare s-au menținut la 158 milioane de lei, iar EBITDA a ajuns la 36 milioane de lei, cu o marjă de 40%. Compania arată că producția mai mare de lapte a compensat parțial efectul prețurilor mai mici.

Prețul laptelui a coborât cu 30%, iar veniturile din vânzări cu 9%

Veniturile din producția vândută au ajuns la aproximativ 90 milioane de lei, cu 9% sub nivelul din aceeași perioadă din 2025. Laptele rămâne principala sursă de venit pentru grup, completată de activitatea de compost și vânzarea tineretului bovin.

În același timp, cheltuielile de exploatare au crescut cu 10%, până la 132 milioane de lei, pe fondul extinderii operațiunilor.

Presiunea asupra prețului laptelui nu este izolată la nivelul companiei. AGRONET.ro a prezentat în iulie scăderea prețurilor laptelui la poarta fermei și presiunea asupra marjelor crescătorilor. În aprilie 2026, prețul mediu al laptelui crud din România era cu 10,5% sub nivelul din aprilie 2025, în timp ce piața europeană era afectată de o ofertă mai mare.

Pentru DN AGRAR, scăderea de 30% indicată în raport reprezintă evoluția propriilor prețuri de vânzare și nu trebuie confundată cu media națională.

Diferențele de curs au tăiat încă 8,5 milioane de lei din rezultat

Un al doilea factor important a fost reevaluarea creditelor contractate în valută. DN AGRAR a înregistrat un impact negativ de 8,5 milioane de lei asupra rezultatului financiar, generat de pierderile mai mari din diferențe de curs.

Compania precizează că această reevaluare nu reflectă direct performanța operațională. Diferența este importantă pentru interpretarea rezultatului: fermele au continuat să producă mai mult, iar EBITDA a rămas ridicată, însă profitul final a fost afectat semnificativ de componenta financiară.

Principalii indicatori raportați potrivit standardelor contabile românești au fost:

Indicator

S1 2026

Evoluție

Venituri din exploatare

158 mil. lei

aproximativ stabile

Venituri din producția vândută

90 mil. lei

-9%

Subvenții de exploatare

22 mil. lei

+49%

Cheltuieli de exploatare

132 mil. lei

+10%

EBITDA

36 mil. lei

marjă 40%

Profit net

13,7 mil. lei

-49%

Active totale

477 mil. lei

+8% față de finalul lui 2025

Datorii totale

244 mil. lei

+10% față de finalul lui 2025

Subvențiile au crescut la 22 milioane de lei

Veniturile din subvenții de exploatare au crescut cu 49%, până la 22 milioane de lei. Compania indică trei factori: nivelul mai ridicat al sprijinului pentru producția de lapte și bunăstarea animalelor, o componentă nerecurentă și includerea fermei Straja în baza eligibilă pentru subvenții.

Creșterea acestor venituri a contribuit la susținerea rezultatului într-o perioadă în care prețul laptelui a coborât puternic.

Ponderea subvențiilor devine astfel relevantă în structura veniturilor: cele 22 milioane de lei reprezintă aproape un sfert din veniturile de circa 90 milioane de lei provenite din producția vândută. Cele două categorii au însă natură contabilă diferită și nu trebuie adunate pentru a calcula un preț sau un venit pe litrul de lapte.

De ce apar două valori diferite pentru profit

Raportul DN AGRAR prezintă și rezultatele conform standardelor internaționale IFRS. În această raportare, EBITDA a fost de 41,6 milioane de lei, iar profitul net de 21,3 milioane de lei.

Prin urmare, valorile de 13,7 milioane de lei și 21,3 milioane de lei nu descriu două perioade sau două companii diferite, ci rezultatul aceluiași grup calculat în două cadre contabile:

  • potrivit standardelor contabile românești: profit net de 13,7 milioane de lei;
  • potrivit IFRS: profit net de 21,3 milioane de lei.

Pentru comparația anuală de 49% comunicată de companie este utilizată valoarea de 13,7 milioane de lei.

Investiții de peste 6 milioane de euro în șase luni

Scăderea profitului vine într-o perioadă în care DN AGRAR își continuă programul de extindere. În primele șase luni din 2026, grupul a investit peste 6 milioane de euro și a asigurat finanțări de aproximativ 20 milioane de euro.

Printre proiectele aflate în derulare sau ajunse la noi etape se numără:

  • finalizarea unei noi unități de procesare a laptelui;
  • finanțarea fermei CUT 2;
  • finanțarea a două noi unități de compostare;
  • dezvoltarea fermei verticale de iarbă de grâu;
  • proiectul Food Cluster;
  • oferta angajantă pentru achiziția Panorganic Vitavit;
  • dezvoltarea proiectului de biometan.

Activele totale au crescut la 477 milioane de lei, iar datoriile totale la 244 milioane de lei. Raportate la active, datoriile reprezintă aproximativ 51%, într-un moment în care grupul finanțează simultan mai multe proiecte de extindere.

Producția de lapte ar urma să crească cu peste 10%

În pofida scăderii prețurilor, DN AGRAR estimează acum că producția de lapte din 2026 va crește cu mai mult de 10%, depășind prognoza inițială.

Aceasta este una dintre diferențele importante dintre rezultatul financiar și cel operațional al primului semestru: compania produce mai mult lapte, dar îl vinde la un preț semnificativ mai mic. Într-o fermă de lapte de mari dimensiuni, o asemenea combinație pune presiune directă pe marja obținută din fiecare litru suplimentar și crește importanța controlului costurilor, a productivității pe animal și a integrării activităților.

Pentru sectorul laptelui din România, rezultatele DN AGRAR oferă astfel un exemplu al presiunii existente în 2026: volumele mai mari nu se transformă automat în profit mai mare atunci când prețul materiei prime scade mai repede decât pot fi reduse costurile.

Urmărește știrile prin RSS

Comunitatea AGRONET.ro

Discuții

Poți scrie acum. Îți cerem contul numai la publicare.

Se încarcă discuția…

Păstrează discuția utilă și respectuoasă. Comentariile sunt verificate înainte de publicare. Regulile comunității