În acest articol
Fermierii din Biruința Olteniei au trecut de la cereale la făină vândută direct, după ce asocierea le-a permis să investească într-o moară, să-și proceseze producția și să ajungă la clienți din toată țara. G4Food prezintă cazul cooperativei din județul Olt ca pe un exemplu în care micii producători încearcă să păstreze mai mult din valoarea cerealelor în fermă, în loc să vândă întreaga recoltă ca materie primă.
În spatele făinii care pleacă acum prin magazinul online este însă o investiție mult mai mare decât pare la prima vedere. Cooperativa, înființată în 2018, a investit 2,2 milioane de euro într-o moară cu pietre, o fabrică de peleți și utilaje, iar 90% din sumă a provenit din fonduri europene. În 2024, organizația era formată din cinci membri fondatori și aproximativ 20 de fermieri mai mici și lucra circa 300 de hectare, potrivit datelor publicate atunci de Ziarul Financiar.
De la camionul cu grâu la sacul de făină
Pentru un cultivator mic, una dintre probleme apare după recoltare. Câteva zeci de tone de grâu înseamnă o cantitate prea mică pentru a avea aceeași forță de negociere ca un mare producător, iar marfa ajunge deseori să fie vândută către intermediari sau traderi în condițiile pieței din acel moment.
Adrian Ignat, reprezentantul Cooperativei Biruința Olteniei, rezumă motivul pentru care fermierii au ales asocierea:
„Individual, noi nu am avea niciun fel de putere.”
Prin cooperativă, cerealele membrilor pot merge mai departe de etapa de recoltare și depozitare. Grâul și secara sunt măcinate, făina este ambalată, iar produsul ajunge direct la cumpărător. G4Food arată că organizația folosește și un tehnolog care coordonează alegerile privind soiurile și tehnologia de cultură, inclusiv utilizarea unor soiuri românești.
Etapă | Ce se schimbă pentru fermieri |
|---|---|
Producția de cereale | Membrii aduc grâu și secară |
Asocierea | Cantitățile și investițiile pot fi gestionate împreună |
Procesarea | Cerealele devin făină în moara cooperativei |
Ambalarea | Produsul poate fi vândut sub marcă proprie |
Comercializarea | Făina ajunge direct la consumatori, inclusiv online |
Valoarea adăugată | O parte mai mare din prețul produsului finit poate rămâne în cooperativă |
Investiția a rezolvat procesarea. Mai greu a fost să găsească cumpărătorul
Construirea morii nu a rezolvat automat și vânzarea. În iunie 2025, Adrian Ignat spunea că unitatea lucra la numai 20–30% din capacitate și că una dintre cele mai dificile probleme era să ajungă la consumator.
Ținta declarată atunci era atingerea capacității maxime în doi-trei ani. Principala piedică nu mai era producția cerealelor sau existența morii, ci costul promovării și construirea unei piețe pentru un produs diferit de făina standard disponibilă în comerț.
Un an mai târziu, imaginea este mai diversă. Magazinul propriu al cooperativei listează făină integrală de grâu, făină integrală de secară, tărâțe, pachete mixte și, în prezent, inclusiv făină albă de grâu, cu livrare la nivel național. Oferta arată că proiectul a trecut treptat de la simpla existență a unei capacități de procesare la construirea unei game de produse pentru consumatorul final.
Cooperativele cresc, dar diferența o face ceea ce se întâmplă după recoltare
Cazul din Olt se înscrie într-o schimbare mai largă. Cooperativele agricole din România au depășit 7 miliarde de lei cifră de afaceri în 2025, în creștere cu 33,2% într-un singur an. Au depus bilanțuri 1.682 de organizații.
Diferențele dintre ele rămân însă foarte mari. Simplul fapt că mai mulți fermieri se află într-o cooperativă nu garantează automat un preț mai bun sau profit. Avantajul devine mai puternic atunci când asocierea aduce ceva ce fiecare exploatație ar construi greu singură: depozitare, procesare, ambalare, distribuție sau contracte comerciale.
Același model începe să fie întâlnit în mai multe sectoare. AGRONET.ro a prezentat recent cazul producătorului ALLU din Tășnad, unde aproape 50 de hectare de aluni sunt legate de două unități de procesare, astfel încât recolta poate pleca din fermă nu doar ca materie primă, ci și sub formă de creme, ulei, făină și alte produse finite.
Miza este să nu mai vinzi doar grâul
Pentru Biruința Olteniei, moara cu pietre este partea vizibilă a proiectului. Schimbarea economică mai importantă este traseul cerealelor.
În loc ca povestea să se încheie când camionul cu grâu pleacă din fermă, cooperativa încearcă să controleze încă trei etape: procesarea, ambalarea și relația cu cumpărătorul. Asta înseamnă mai multă muncă și nevoia de a construi o marcă, dar deschide și posibilitatea ca o parte mai mare din valoarea produsului final să rămână la producători.
Pentru fermierii mici, exemplul din Olt arată și limita asocierii: investiția în utilaje și procesare poate fi finanțată, însă piața trebuie câștigată client cu client. La Biruința Olteniei, drumul început în 2018 a ajuns acum de la câmp și moară până la livrarea făinii către consumatori din întreaga țară.
