În acest articol
România asigură 58,1% din grâul și orzul exportat de UE către țări terțe în primele zece săptămâni ale sezonului comercial 2026/2027, dacă sunt agregate cele două produse. Datele primare provin din raportul de supraveghere vamală al Comisiei Europene și arată că România a livrat 2,52 milioane de tone de grâu comun și aproape 1,30 milioane de tone de orz către piețele din afara Uniunii până la 6 septembrie.
AGRONET.ro a analizat deja accelerarea exporturilor românești de grâu, unde România ajunsese la 51,2% din livrările extra-UE. Privite însă împreună cu fluxul de orz, datele descriu o poziție comercială și mai puternică: din 6,57 milioane de tone de grâu comun și orz exportate de toate statele membre, aproximativ 3,82 milioane de tone au plecat din România.
România domină două dintre principalele fluxuri de cereale ale UE
Situația la 6 septembrie arată diferențe mari între România și restul Uniunii:
Produs | Export România | Export UE | Ponderea României | Evoluția exporturilor UE față de anul trecut |
|---|---|---|---|---|
Grâu comun | 2.520.751 tone | 4.919.457 tone | 51,2% | -1% |
Orz | 1.297.045 tone | 1.650.692 tone | 78,6% | -39% |
Grâu comun + orz | 3.817.796 tone | 6.570.149 tone | 58,1% | — |
Datele sunt importante și pentru interpretarea poziției României. La grâu, țara furnizează deja mai mult de jumătate din exporturile extra-UE într-o piață europeană aproape stabilă față de sezonul trecut. La orz, dominația este și mai mare, dar într-o piață comunitară care s-a contractat cu 39%.
Cu alte cuvinte, locul României în clasament nu trebuie confundat cu o explozie generală a cererii europene pentru toate cerealele. La orz, România câștigă cotă într-o piață mai mică.
Orzul românesc a ajuns la aproape 79% din exporturile UE
Evoluția este spectaculoasă mai ales la orz. În analiza publicată de AGRONET.ro în august, România figura cu 392.311 tone și aproximativ 65% din exporturile comunitare raportate până la 16 august.
La acel moment, Comisia avertiza însă că pentru România lipseau date din mai multe săptămâni, astfel că diferența față de raportarea actuală nu poate fi interpretată integral drept marfă expediată în intervalul dintre cele două rapoarte. Actualizarea disponibilă acum plasează România la 1.297.045 tone de orz, iar avertismentul anterior privind săptămânile lipsă nu mai apare pentru acest produs în raportul curent.
Această completare este relevantă deoarece schimbă substanțial imaginea pieței: aproape patru din cinci tone de orz exportate de UE către țări terțe în primele zece săptămâni provin din România.
Arabia Saudită și Iordania devin decisive pentru orz
Structura destinațiilor arată și unde se află vulnerabilitatea fluxurilor de export. La nivelul întregii Uniuni Europene, primele trei piețe pentru grâul comun au fost:
- Arabia Saudită – 730.274 tone, 14,8%;
- Algeria – 584.449 tone, 11,9%;
- Nigeria – 500.598 tone, 10,2%.
Împreună, acestea absorb 36,9% din grâul comun exportat de UE. La orz, concentrarea este mult mai mare:
- Arabia Saudită – 887.493 tone, 53,8%;
- Iordania – 325.313 tone, 19,7%;
- Libia – 129.582 tone, 7,9%.
Primele două destinații reprezintă singure 73,5% din exporturile europene de orz, iar primele trei ajung la 81,4%.
Aceste ponderi sunt pentru exporturile UE în ansamblu, nu pentru România separat. Totuși, întrucât România furnizează aproape 79% din orzul exportat de Uniune, cererea din Arabia Saudită și Iordania are o importanță majoră pentru piața în care operează exportatorii români.
Cât înseamnă exporturile raportat la recolta din România
Estimările analizate anterior de AGRONET.ro indică pentru 2026 aproximativ 13,4 milioane de tone de grâu și 3,4 milioane de tone de orz.
Raportate la aceste estimări de producție, exporturile extra-UE consemnate până la 6 septembrie echivalează cu aproximativ:
- 18,8% din producția estimată de grâu;
- 38,1% din producția estimată de orz.
Comparația este orientativă: datele vamale nu includ comerțul dintre statele membre, iar producțiile de 13,4 și 3,4 milioane de tone sunt estimări de piață. Tocmai de aceea, procentul arată mai ales viteza cu care piața externă absoarbe volumele disponibile, nu o balanță finală a cerealelor din România.
Pentru orz, aproape 1,3 milioane de tone ieșite numai către țări terțe în zece săptămâni reprezintă un volum suficient de mare încât exportul să devină unul dintre principalii factori care pot reduce presiunea ofertei interne după recoltare.
Exporturile mari nu înseamnă automat prețuri mari în fermă
Ultimele cotații oficiale disponibile pentru săptămâna 31 august–6 septembrie indică 223 euro/tonă pentru grâul de panificație FOB Portul Constanța și 187,99 euro/tonă pentru orzul furajer FOB Portul Constanța, potrivit datelor Comisiei Europene centralizate în Bursa AGRONET.ro.
AGRONET.ro a analizat și diferențele dintre prețurile din Portul Constanța și cele din interiorul țării. La grâu, reperul FOB Constanța a urcat la 223 euro/tonă, dar diferențele față de prețurile plecare din siloz au rămas consistente.
Aici este, de fapt, miza pentru fermier. Un clasament european spune ceva despre capacitatea României de a scoate marfă la export, dar venitul fermei depinde de prețul net obținut după transport, condiționare, depozitare și finanțare.
Într-un an cu producții foarte mari de grâu și orz, un ritm rapid de export este favorabil pieței interne pentru că reduce cantitatea care concurează simultan pentru aceiași cumpărători și aceleași spații de depozitare. Efectul asupra prețului nu este însă mecanic: pentru orz, spre exemplu, UE exportă cu 39% mai puțin decât anul trecut, iar piața depinde într-o proporție foarte mare de câțiva cumpărători din Orientul Mijlociu.
Din această perspectivă, informația importantă pentru agricultura românească nu este doar că România este „lider”. Mult mai relevant este că aproape 3,82 milioane de tone de grâu comun și orz au găsit deja ieșire pe piețele extra-UE. Dacă acest ritm continuă, exportul poate absorbi o parte importantă din recolta mare din 2026; dacă cererea din principalele destinații încetinește, mai ales la orz, presiunea se poate întoarce rapid spre piața internă.
