În acest articol
Costurile, marjele și lipsa forței de muncă apasă tot mai puternic sectorul agroalimentar, iar fermierii și procesatorii caută soluții prin reducerea cheltuielilor, acces la finanțare, integrarea cercetării în producție și o relație mai eficientă cu retailul. Aceste teme au dominat ediția a IX-a a BucharestFoodSummit 2026, desfășurată între 23 și 25 septembrie la București, și au fost sintetizate într-un material publicat de Evenimentul Zilei.
Evenimentul a reunit peste 250 de reprezentanți ai agribusinessului, industriei alimentare, retailului, HoReCa, administrației și mediului academic. Programul public indică drept președinte al BucharestFoodSummit pe Leontin Dinulescu, iar comitetul de inițiativă și organizare îi include pe Sorin Cîmpeanu, Florin Stănică, Gabriel Biriș și Bogdan Popovici.
Trei zile de dezbateri, în mai multe puncte din București
Ediția din 2026 a început miercuri, 23 septembrie, cu o sesiune ClubLeaderSpace x BucharestFoodSummit dedicată competitivității economice și rolului regiunilor în dezvoltarea afacerilor, cu acces rezervat invitaților, sponsorilor și partenerilor.
Ziua de 24 septembrie s-a desfășurat la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, unde programul a fost orientat direct către agricultură și industria alimentară. Pe 25 septembrie, conferințele s-au mutat la Universitatea Româno-Americană, cu teme privind tehnologia în industria alimentară, competitivitatea, securitatea alimentară, exporturile și eficientizarea lanțului alimentar.
Prezența companiilor a fost vizibilă și în comunicarea din rețelele sociale. Eutron Invest România a anunțat pe LinkedIn participarea în toate cele trei zile și a indicat explicit printre temele de interes automatizarea, eficiența operațională și optimizarea proceselor pentru industria alimentară, HoReCa și retail.
Cercetarea trebuie să ajungă mai repede în ferme
Una dintre temele centrale ale zilei găzduite de ASAS a fost distanța dintre cercetare și utilizarea efectivă a rezultatelor în ferme. Roxana Spulber, de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură, a discutat despre producția românească de miere, iar Mioara Costache, de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet, a prezentat direcții pentru acvacultură.
Damian Dragomir și Viorel Oltenacu au prezentat proiectul AgRI 2040, implementat la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa, insistând asupra testării soluțiilor în condiții reale de producție. Nastasia Belc, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare, a completat discuția cu perspectiva industriei alimentare.
Problema cercetării agricole are și o dimensiune financiară. AGRONET.ro a arătat anterior că România a avut în 2025 cel mai redus buget public pentru cercetare din UE raportat la populație, de 18,8 euro pe locuitor, față de media europeană de 288,9 euro. Agricultura primește o pondere relativ ridicată din bugetul românesc de cercetare, dar baza totală de finanțare rămâne redusă.
Pentru ferme, efectul se vede în ritmul lent cu care ajung în producție soluțiile pentru secetă, genetică, irigații, protecția culturilor, digitalizare sau reducerea consumurilor.
2,9 milioane de exploatații, iar 90% au sub 5 hectare
Fragmentarea agriculturii a fost una dintre problemele ridicate în cadrul summitului. Constantin Boștina, președintele ASPES, a cerut o abordare integrată a agriculturii, industriei alimentare și producției de utilaje și a pus în discuție situația milioanelor de exploatații mici.
Cele mai recente date Eurostat confirmă dimensiunea fenomenului. În 2023, România avea aproximativ 2,9 milioane de exploatații agricole, adică 32,6% din totalul UE. Circa 2,6 milioane de ferme, respectiv 90,2%, aveau mai puțin de 5 hectare. Exploatațiile de cel puțin 50 de hectare reprezentau numai 1% din total, dar lucrau peste jumătate din suprafața agricolă utilizată a țării.
Această structură explică de ce accesul la utilaje, procesare, tehnologie și negocierea unor contracte comerciale sunt mult mai dificile pentru exploatațiile mici. Investițiile care se justifică într-o fermă de sute sau mii de hectare pot deveni inaccesibile pentru o exploatație de câteva hectare dacă nu există cooperative, servicii comune sau alte forme de asociere.
Marjele fermierilor rămân sub presiune
Fermierii Nicu Vasile și Alexandru Baciu au concentrat o parte importantă a dezbaterii pe reducerea costurilor și creșterea marjelor. Baciu a ridicat și problema lipsei muncitorilor calificați și a dificultății de a păstra tinerii în mediul rural.
Problema forței de muncă are suport și în statisticile europene. Eurostat estimează că volumul total al muncii utilizate în agricultura României a scăzut cu 11,7% în 2025 față de 2024, cea mai puternică diminuare dintre statele UE pentru care au fost raportate scăderi comparabile. Pe termen lung, între 2010 și 2025, volumul muncii agricole din România s-a redus în medie cu aproximativ 3,5% pe an.
Pentru ferme, lipsa personalului nu mai înseamnă doar dificultatea de a găsi oameni pentru muncile sezoniere. Este tot mai importantă lipsa mecanizatorilor, tehnicienilor, operatorilor de echipamente automate și a angajaților capabili să lucreze cu tehnologii digitale.
Energia și finanțarea reduc profitul și în ferme, și în procesare
Costurile cu energia au fost ridicate explicit în discuțiile summitului de Sorin Mierlea, președintele InfoCons, și de reprezentanți ai industriei alimentare. Pentru procesatori, energia intră direct în costurile de refrigerare, pasteurizare, procesare, ambalare și depozitare. În ferme, aceeași problemă apare la irigații, uscare, depozitare și funcționarea echipamentelor.
AGRONET.ro a analizat în vară situația fermelor de cereale și oleaginoase, unde producțiile bune nu au garantat automat profitul. Motorina, îngrășămintele, dobânzile, arenda, energia pentru irigații și uscarea cerealelor au continuat să reducă marja chiar și în exploatațiile cu randamente bune.
Finanțarea a fost o altă temă recurentă la BucharestFoodSummit. Bogdan Alexandrescu, de la CEC Bank, a prezentat instrumente pentru sectorul agricol, iar Gabriel Biriș a discutat despre reducerea costurilor evitabile și eficientizarea fiscală.
Relația dintre fermieri, procesatori și retail intră din nou în discuție
Feliciu Paraschiv a abordat problema diferențelor de preț din retail, iar David Todoran, de la Lactate de Ibănești, a discutat volatilitatea prețurilor din sectorul lactatelor. În același timp, reprezentanții fermierilor au cerut soluții prin care o parte mai mare din valoarea finală a produselor să rămână în agricultură și procesare.
Această problemă depășește negocierea unui preț individual. Pentru fermele mici și medii, accesul la depozitare, sortare, procesare și contracte comerciale stabile poate conta la fel de mult precum producția pe hectar. În lipsa acestor verigi, agricultorul rămâne în poziția de furnizor de materie primă și suportă o parte mare din riscul climatic și financiar.
Discuția se leagă și de nevoia unei integrări mai puternice între producția agricolă și industria alimentară. AGRONET.ro a prezentat în septembrie o propunere care urmărește procesarea unei cantități mai mari de materie primă în România și păstrarea unei părți mai mari din valoarea adăugată în economia locală.
Tehnologia a intrat în centrul programului din ultima zi
Pe 25 septembrie, la Universitatea Româno-Americană, una dintre conferințe a fost dedicată explicit „exploziei tehnologice” din industria alimentară și efectelor asupra producției și HoReCa.
Printre participanții anunțați s-au numărat Dan Țone, Bogdan Călin, Dan Cîmpean și Varujan Pambuccian, iar discuțiile au vizat automatizarea, securitatea cibernetică și modul în care tehnologia poate crește productivitatea.
Pentru agricultură, automatizarea devine tot mai relevantă tocmai în contextul reducerii forței de muncă. Utilajele autonome, senzorii, sistemele de management al fermei, robotizarea și inteligența artificială pot compensa parțial deficitul de personal, dar investiția rămâne dificilă pentru exploatațiile mici și fragmentate.
BucharestFoodSummit 2026 a pus astfel față în față probleme care sunt adesea discutate separat: productivitatea fermelor, cercetarea, energia, lipsa personalului, fiscalitatea, finanțarea, procesarea și relația cu retailul. Pentru fermieri și procesatori, ele ajung însă în același calcul: costul unei tone sau al unui litru produs și marja care mai rămâne după ce produsul ajunge pe piață.
