În acest articol
PNADDR propune ca agricultura și procesarea să devină piloni ai economiei până în 2050, printr-un proiect care cere ca materia primă agricolă să fie procesată în România, apa și irigațiile să fie tratate drept infrastructură strategică, iar fondurile europene să fie evaluate după capacitatea productivă creată. Documentul „Strategia Națională pentru Producție, Investiții, Securitate Economică și Dezvoltare Durabilă – România 2050” a fost lansat la 8 septembrie 2026 de Pactul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă a României, condus de Nicu Vasile, și este prezentat de AGRO TV.
Documentul este o propunere a PNADDR, nu o strategie adoptată de Guvern. Organizația încearcă să construiască însă un program care să depășească mandatele electorale și să lege agricultura de procesare, industrie, energie, apă, infrastructură, cercetare și capital.
Materia primă agricolă ar trebui procesată în România
Una dintre principalele direcții formulate de PNADDR este trecerea de la exportul de materie primă la produse cu valoare adăugată mai mare.
Documentul folosește exemple directe: grâul ar trebui să alimenteze producția de făină, paste și alte produse finite, porumbul să intre mai mult în fabricarea furajelor și în producția animală, iar laptele să fie transformat în produse lactate și mărci dezvoltate local.
Această direcție are deja un suport în datele economice recente. AGRONET.ro a analizat datele Băncii Naționale a României pentru primul trimestru din 2026, perioadă în care exporturile de materii prime agricole au crescut cu 13,9%, iar cifra de afaceri externă a industriei alimentare a avansat cu aproximativ 15%.
Diferența este importantă pentru ferme. Exportul unei recolte mari poate aduce volume ridicate, dar venitul producătorului rămâne dependent de prețurile internaționale, logistică și presiunea de vânzare de după recoltare. Dezvoltarea procesării interne poate crea o piață suplimentară pentru materia primă și poate păstra o parte mai mare din valoarea produsului în economia locală.
Zece reguli propuse pentru economia României
PNADDR sintetizează proiectul într-un decalog care merge dincolo de agricultură. Principalele reguli propuse sunt:
- împrumuturile destinate dezvoltării să finanțeze prioritar activități productive;
- producția internă să înlocuiască importurile acolo unde România are resurse și poate fi competitivă;
- materia primă românească să fie procesată în țară;
- agricultura să devină un sector cu o contribuție mai mare la economia productivă;
- capitalul românesc și profitul reinvestit să susțină dezvoltarea;
- apa și energia să fie tratate drept resurse strategice;
- competitivitatea să se bazeze pe productivitate și tehnologie;
- fondurile europene să fie evaluate și prin capacitățile productive create;
- administrația să fie evaluată prin investiții, producție, locuri de muncă, exporturi și reducerea birocrației;
- fiecare județ să aibă o strategie economică construită pe resursele și avantajele sale.
Pentru agricultură, cele mai importante consecințe ar fi legarea finanțărilor de investiții concrete în ferme și procesare, dezvoltarea infrastructurii de apă și orientarea unei părți mai mari a producției spre industria alimentară.
Apa și irigațiile apar ca infrastructură economică
Unul dintre cei 12 piloni ai proiectului este „Apă și irigații”, pentru care PNADDR propune un Program Național „Apă–Agricultură–Energie 2050”.
Ideea este ca politica de apă să nu fie tratată separat de producția agricolă și de energie. Pentru fermieri, această abordare ar însemna investiții pe termen lung în acumulare, transport și distribuție, nu doar intervenții după apariția secetei.
Problema este deja vizibilă în teren. AGRONET.ro a analizat posibilitatea stocării debitelor mari de pe Timiș pentru utilizarea ulterioară la irigații, într-un model în care apa disponibilă în perioadele umede ar fi reținută pentru lunile cu deficit hidric. Exemple similare există în Franța, Anglia și alte state care mută o parte din prelevarea apei din sezonul secetos spre perioadele cu debite ridicate.
În proiectul PNADDR, apa este astfel legată direct de securitatea alimentară și de capacitatea fermelor de a menține producția.
Primele 30 de zile și primele șase luni
Documentul nu se limitează la obiective pentru anul 2050, ci propune și o succesiune inițială de măsuri.
În primele 30 de zile de la asumarea unei asemenea strategii, PNADDR cere inventarierea proiectelor strategice blocate și stabilirea priorităților pentru agricultură, procesare, industrie, energie, apă și infrastructură. Organizația mai propune un audit al datoriei publice și modificarea relației dintre administrație și antreprenori.
Pentru următoarele șase luni sunt propuse programe naționale în domenii precum:
- procesarea materiei prime;
- agricultura;
- apa și irigațiile;
- energia;
- capitalul românesc;
- educația și forța de muncă;
- cercetarea;
- digitalizarea.
PNADDR susține că rezultatele ar trebui măsurate prin investiții începute, capacități de producție create, locuri de muncă, importuri înlocuite, exporturi, volume de materie primă procesată și capital privat atras.
Agricultura, unul dintre cei 12 piloni
Structura propusă pentru România 2050 cuprinde 12 piloni: producție și competitivitate, agricultură și securitate alimentară, industrie și capital românesc, procesarea materiei prime, energie, apă și irigații, infrastructură, educație și productivitate, cercetare și digitalizare, fonduri europene, administrație și dezvoltare regională, respectiv un „Incubator Economic Național” și un pact între stat și antreprenori.
Agricultura apare astfel nu ca domeniu izolat, ci ca punct de legătură între producția primară, industria alimentară, energie, apă și export.
O abordare similară privind nevoia de continuitate a politicilor agricole a fost susținută în august și de academicianul Nicolae Zamfir. AGRONET.ro a prezentat atunci argumentele pentru includerea agriculturii performante într-un proiect național pe termen lung, în condițiile în care investițiile în irigații, ferme zootehnice, procesare sau cercetare agricolă se recuperează în perioade mult mai lungi decât un mandat politic.
Pentru fermieri, partea decisivă a propunerii România 2050 nu este însă orizontul îndepărtat din denumire, ci dacă principiile privind procesarea, irigațiile, infrastructura și finanțarea investițiilor vor fi transformate în programe cu bugete, termene și responsabilități instituționale. În forma lansată la 8 septembrie, PNADDR pune pe masă direcția și obiectivele; adoptarea și finanțarea lor ar necesita ulterior decizii ale autorităților.
