În acest articol
Un fermier din Matca oferă castraveții gratuit după ce prețul a coborât la 30 de bani/kg, sub costul pe care îl estimează numai pentru recoltare. Diego Dragomir spune că strângerea castraveților, oamenii și materialele necesare îl costă aproximativ 50 de bani/kg, astfel că vânzarea la prețul actual i-ar adânci pierderea. Cazul a fost prezentat de Profit.ro, iar fermierul și-a publicat mesajul direct pe TikTok.
Situația arată una dintre vulnerabilitățile legumiculturii din marile bazine de producție: atunci când oferta ajunge simultan pe piață, iar producătorul nu are suficiente alternative de depozitare, procesare sau vânzare directă, prețul poate coborî până la nivelul la care nici recoltarea nu mai este rentabilă.
De la 1 leu la 30 de bani pe kilogram în aproximativ zece zile
Diego Dragomir spune că în urmă cu aproximativ zece zile reușea să vândă castraveții cu 1 leu/kg. Ulterior, prețul a coborât la 60 de bani/kg, iar la 7 septembrie ajunsese la 30 de bani/kg, echivalentul a numai 300 de lei pe tonă.
În același timp, fermierul estimează costul recoltării la aproximativ 50 de bani/kg.
Indicator declarat de fermier | Valoare |
|---|---|
Preț cu aproximativ 10 zile înainte | 1 leu/kg |
Preț ulterior | 0,60 lei/kg |
Preț la 7 septembrie | 0,30 lei/kg |
Cost estimat doar pentru recoltare | 0,50 lei/kg |
Diferență față de costul recoltării | -0,20 lei/kg |
Calculul nu reprezintă costul total de producție. La cei 50 de bani pentru recoltare se adaugă cheltuielile deja făcute cu înființarea culturii, solarul, lucrările, apa, energia și celelalte inputuri.
În aceste condiții, continuarea recoltării pentru vânzare la 30 de bani/kg ar însemna, potrivit cifrelor comunicate de producător, o pierdere suplimentară înainte chiar de recuperarea investiției în cultură.
Fermierul îi invită pe oameni să-și culeagă singuri castraveții
În loc să suporte costul recoltării unei producții pe care nu o poate valorifica rentabil, agricultorul a decis să permită oamenilor să vină în solar și să își culeagă gratuit cantitatea dorită.
Condiția este ca plantele să nu fie deteriorate, deoarece fermierul intenționează să păstreze cultura până în octombrie, în speranța că prețurile se vor redresa suficient pentru recuperarea unei părți din cheltuieli.
Mesajul original poate fi urmărit aici: Diego Dragomir – video din solarul de la Matca.
Fermierul spune că persoanele din Matca, Tecuci, Focșani sau Galați îl pot contacta pentru locația exactă și pot veni cu saci pentru a recolta singure.
Problema nu este lipsa producției, ci valorificarea ei
Cazul din Matca nu indică o producție slabă. Din contră, fermierul are marfă disponibilă, însă prețul primit nu mai justifică operațiunea de recoltare.
Este același mecanism observat în această vară și la alte culturi perisabile. AGRONET.ro a prezentat cazul cultivatorilor de pepeni, unde ofertele de 40–50 de bani/kg au determinat unii fermieri să lase producția nerecoltată.
La produsele cu fereastră scurtă de comercializare, agricultorul are o putere de negociere redusă dacă nu dispune de contracte, depozitare, procesare sau acces direct către comercianți și consumatori. Odată ajunsă la maturitate, recolta trebuie vândută într-un interval limitat, iar presiunea timpului favorizează cumpărătorul.
România produce peste 54.000 de tone de castraveți
Problema apare într-un sector care are încă o dimensiune importantă la nivel național.
Datele Eurostat analizate de AGRONET.ro arată că România a produs 54.240 de tone de castraveți în 2024, ocupând locul opt în Uniunea Europeană.
Aproximativ 73% din producția românească provenea din sere și alte spații protejate. În același timp, producția națională a scăzut cu 36,9% dacă este comparată media anilor 2022–2024 cu cea din perioada 2015–2017.
Această combinație este relevantă: chiar într-o piață în care producția națională a scăzut pe termen mai lung, pot exista perioade locale în care oferta concentrată depășește capacitatea de absorbție imediată a cumpărătorilor și împinge prețurile sub pragul de rentabilitate.
Matca produce mult, dar fermierii rămân expuși prețului zilnic
Matca este unul dintre cele mai importante bazine legumicole din România, cu o concentrare foarte mare de solarii și exploatații familiale. AGRONET.ro a prezentat recent problemele producătorilor din Matca care vor să modernizeze solariile prin DR-14, tocmai într-un moment în care investițiile în tehnologie și spații protejate sunt prezentate drept soluții pentru creșterea competitivității.
Cazul castraveților vânduți la 30 de bani/kg arată însă că investiția în producție rezolvă numai o parte din problemă. Dacă volumele suplimentare nu sunt legate de colectare, sortare, depozitare, procesare și contracte comerciale, producția mare poate ajunge să amplifice presiunea asupra prețului.
Pentru fermierul din Matca, decizia de a da castraveții gratuit nu este o campanie comercială, ci o încercare de a evita o cheltuială suplimentară de recoltare într-un moment în care prețul primit pentru marfă a coborât sub costul declarat al acestei operațiuni.
