În acest articol
Castraveții și tomatele sunt printre culturile cu cele mai mari pierderi în 2026, iar prețurile primite de legumicultori au coborât în unele perioade la 0,50–1 leu/kg, potrivit lui Ion Păunel, producător din Olt și președinte al Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt. Fermierul descrie într-o intervenție publicată pe Facebook un sezon în care producțiile bune s-au suprapus peste cerere slabă și costuri ridicate, declarațiile fiind prezentate pe larg și de Revista Ferma.
Problema descrisă de Păunel nu este lipsa recoltei, ci valorificarea acesteia. Castraveții, tomatele, vinetele, ardeiul, varza și pepenii au trecut în diferite momente ale sezonului prin perioade în care prețul la poarta fermei nu a mai acoperit costurile declarate de producători.
Castravetele, cea mai instabilă cultură în evaluarea fermierului
Ion Păunel indică în primul rând castravetele. Pentru cultura a doua, acesta spune că prețul la producător a oscilat între 0,80 și 1,50 lei/kg, cu perioade scurte în care a ajuns la aproximativ 2,50 lei/kg, urmate de coborâri rapide sub 1 leu.
Situația este compatibilă cu semnalele venite și din alte bazine legumicole. AGRONET.ro a prezentat cazul unui fermier din Matca care, la începutul lunii septembrie, spunea că primește numai 0,30 lei/kg, în timp ce doar recoltarea îl costă aproximativ 0,50 lei/kg. Producătorul a ales să lase oamenii să vină să își culeagă singuri castraveții gratuit.
Cele două situații nu reprezintă aceeași piață și aceeași tranzacție, dar indică amploarea variațiilor de preț din acest sezon.
Tomatele au coborât până la 50 de bani/kg
Pentru tomatele cultivate în ciclu prelungit, Păunel indică prețuri la producător cuprinse între 0,50 și 1,50 lei/kg, cu o medie estimată de acesta la aproximativ 1–1,20 lei/kg.
Fermierul spune că a valorificat inclusiv tomate speciale și tomate roz către o fabrică de conserve la 1 leu/kg, timp de trei săptămâni.
În același timp, el estimează costul de producție al tomatelor între 2,20 și 3,10 lei/kg. Dacă aceste valori sunt comparate direct cu prețul de 1 leu/kg declarat pentru livrările către procesare, diferența este de cel puțin 1,20 lei/kg înainte de recuperarea integrală a cheltuielilor.
Prețurile declarate pentru principalele legume
Produs | Preț indicat la producător |
|---|---|
Castraveți, cultura a doua | 0,80–1,50 lei/kg |
Tomate, ciclu prelungit | 0,50–1,50 lei/kg |
Vinete | 1–1,20 lei/kg în perioada slabă; 2–3 lei/kg ulterior |
Ardei capia și gogoșar de solar, calitatea I | 4–6 lei/kg |
Ardei gras | 2–3 lei/kg |
Ardei iute | 3–5 lei/kg |
Varză | până la aproximativ 1 leu/kg, cu perioade la 0,50 lei/kg |
Pepene verde | aproximativ 0,50–0,60 lei/kg |
Cartof | aproximativ 0,80–1,20 lei/kg |
Valorile reprezintă prețurile și intervalele comunicate de Ion Păunel și nu cotații naționale. Prețurile pot diferi puternic în funcție de bazin, calitate, momentul vânzării, cantitate și canalul comercial.
Varza și pepenii au rămas pe câmp
Păunel spune că problema valorificării a afectat și culturile din câmp. Varza a coborât în anumite perioade la aproximativ 0,50 lei/kg, iar pepenele verde la 0,50–0,60 lei/kg.
În astfel de situații, costurile pentru recoltare, sortare și transport pot face ca vânzarea să nu mai fie justificată economic.
Fenomenul a fost observat deja în Dolj, unde AGRONET.ro a relatat despre pepeni și legume abandonate pe câmp. Fermierii din zona Călărași–Dăbuleni au indicat aceeași problemă: producții bune, dar încasări insuficiente pentru acoperirea recoltării și logisticii.
Ion Păunel indică și o reducere a comenzilor
Pe lângă oferta ridicată, producătorul din Olt susține că volumele cerute de cumpărători au scăzut puternic în 2026.
El afirmă că, în relația cu retailul, prețurile oferite au putut fi uneori mai bune decât cele din piața angro, însă cantitățile comandate au fost cu până la 50% mai mici față de anul precedent.
Ca exemplu, Păunel spune că doi furnizori care livrează către Kaufland ar fi primit, într-o anumită săptămână, o comandă cumulată de numai 800 kg de vinete. Valoarea este prezentată de fermier ca exemplu punctual și nu poate fi extinsă la întregul volum achiziționat de rețea la nivel național.
Afirmația sa privind o scădere generală cu 50% a consumului nu este însoțită în material de o serie statistică oficială care să confirme acest procent la nivelul întregii piețe.
Se schimbă și modul în care sunt consumate legumele
Păunel leagă reducerea cererii și de schimbarea obiceiurilor de consum. El susține că generațiile mai tinere pregătesc mai puține conserve acasă, ceea ce reduce vârful tradițional de cerere pentru tomate, vinete, ardei și alte legume destinate cămării.
Această schimbare, dacă se confirmă în volumele comerciale, este importantă pentru producători. Fermele care își concentrează oferta într-o perioadă scurtă depind de capacitatea pieței de a absorbi rapid marfa perisabilă.
Problema devine mai dificilă în lipsa unor alternative suficiente de procesare, depozitare, vânzare directă și organizare comună. Cooperativele agricole au depășit 7 miliarde de lei în afaceri în 2025, dar dimensiunea lor economică cumulată rămâne mult sub cea a marilor comercianți, ceea ce indică în continuare un dezechilibru de putere comercială.
Pentru legumicultori, sezonul 2026 arată că o producție bună nu garantează rentabilitatea. Atunci când mai multe culturi ajung simultan sub costul de producție, problema nu mai este una punctuală pentru un produs, ci una de acces la piață, procesare și capacitate de negociere.
