În acest articol
Ucraina vrea cote mai mari pentru exporturile agricole către UE, iar discuțiile cu Comisia Europeană ar urma să fie reluate în septembrie 2026, a declarat ministrul Agriculturii, Taras Vîsoțkîi, citat de Euractiv. Kievul urmărește creșterea cantităților care pot intra pe piața europeană fără taxe vamale pentru produse considerate sensibile, inclusiv în sectoare importante pentru fermierii români, precum grâul, porumbul, zahărul, carnea de pasăre și ouăle.
Demersul nu înseamnă că Uniunea Europeană a acceptat deja majorarea cotelor. La momentul publicării informației, Comisia Europeană nu confirmase începerea negocierilor în septembrie. Ucraina își pregătește însă poziția și le-a cerut organizațiilor din sector să furnizeze date economice care să susțină solicitările.
Kievul cere cote mai mari pentru produsele sensibile
În discuțiile cu reprezentanții industriei, Vîsoțkîi a anunțat intenția de a relua consultările cu Comisia Europeană pentru „actualizarea și creșterea” cotelor aplicabile produselor sensibile.
Reprezentanții companiilor ucrainene au cerut în special revizuirea condițiilor pentru:
- zahăr;
- amidon;
- melasă;
- alcool;
- bioetanol.
Miza este revenirea către volume mai apropiate de cele exportate în perioada liberalizării comerciale extinse acordate Ucrainei după declanșarea războiului.
Regimul prin care UE suspendase temporar taxele și cotele pentru exporturile ucrainene a încetat la 5 iunie 2025. Ulterior, UE și Ucraina au negociat un cadru comercial pe termen mai lung, iar forma revizuită a acordului aprofundat și cuprinzător de liber schimb a intrat în vigoare la 29 octombrie 2025. Pentru produsele agricole sensibile, accesul a rămas limitat și gradual, iar acordul include și un mecanism de salvgardare pentru situațiile în care importurile produc dificultăți serioase pe piața unuia sau mai multor state membre.
Potrivit Euractiv, în 2025 cota anuală pentru carnea de pasăre a fost majorată de la 90.000 la 120.000 de tone, iar cea pentru zahăr de la 20.070 la 100.000 de tone. Kievul consideră că aceste niveluri pot fi renegociate din nou.
Grâul și porumbul rămân printre cele mai sensibile produse
Pentru fermierii europeni, important este că grâul, porumbul, zahărul, carnea de pasăre, ouăle și mierea se află în categoria produselor pentru care Bruxellesul a păstrat o deschidere mai prudentă a pieței. Consiliul UE a stabilit că liberalizarea acestor sectoare trebuie să rămână graduală, în paralel cu apropierea standardelor ucrainene de cele europene.
Accesul suplimentar pe piața UE este legat inclusiv de alinierea Ucrainei la cerințe europene privind bunăstarea animalelor, utilizarea pesticidelor și medicamentele veterinare, iar progresele trebuie monitorizate periodic.
Subiectul se suprapune peste procesul mai larg de integrare europeană a agriculturii ucrainene. AGRONET.ro relata în iulie că Ucraina a reînființat Ministerul Politicii Agrare și Alimentației, condus de Taras Vîsoțkîi, iar pregătirea sectorului pentru integrarea în UE este una dintre prioritățile instituției.
Totodată, presiunile din Polonia, Franța și Spania arată că accesul produselor ucrainene pe piața europeană rămâne unul dintre cele mai sensibile dosare agricole. Organizațiile de fermieri cer ca producătorii care concurează pe aceeași piață să suporte cerințe comparabile de producție și control.
Pentru România, miza nu este doar cantitatea importată
O eventuală creștere a cotelor fără taxe vamale nu înseamnă automat că acele cantități vor ajunge în România. Efectul poate apărea însă indirect prin oferta disponibilă pe piața UE, concurența dintre exportatori și formarea prețurilor pentru cereale, zahăr sau produse zootehnice.
Dimensiunea relației comerciale explică importanța negocierii. În 2025, UE a reprezentat aproximativ 65% din comerțul cu bunuri al Ucrainei. Schimburile totale dintre cele două părți au ajuns la 68,2 miliarde de euro, iar importurile UE din Ucraina au însumat 21,7 miliarde de euro. Cerealele și semințele oleaginoase se află printre principalele grupe de mărfuri exportate de Ucraina către Uniune.
Pentru România există și o componentă logistică. Atacurile asupra infrastructurii portuare din Marea Neagră determină Kievul să caute rute alternative pentru exporturile agricole. AGRONET.ro a relatat că Ucraina negociază cu Republica Moldova un coridor feroviar către Portul Constanța cu o capacitate estimată de până la 4,5 milioane de tone de cereale anual.
În același timp, prognoza ucraineană pentru exporturile de cereale din sezonul 2026/2027 a fost redusă de la 43 de milioane de tone la 38–40 de milioane de tone. Dacă transportul maritim rămâne perturbat, accesul comercial mai larg în UE și dezvoltarea rutelor prin Dunăre, Republica Moldova și România devin părți ale aceleiași strategii de menținere a exporturilor.
Pentru fermierii români, punctul de urmărit în septembrie va fi dacă Bruxellesul acceptă deschiderea negocierilor și, mai ales, pentru ce produse și volume. Până atunci, solicitarea Kievului este o poziție de negociere, nu o modificare a cotelor în vigoare.
