În acest articol
Un punct de vânzare directă din Cisnădie a fost oprit, iar legumicultorul Mihai Chesnoiu susține că intervenția arată de ce micii producători nu reușesc să construiască relații comerciale stabile cu consumatorii. Cazul a fost relatat de Agrointeligența, după ce fermierii chemați de locuitorii orașului au fost obligați să înceteze vânzările la 30 iulie 2026.
Punctul de desfacere fusese organizat cu ajutorul rețelelor sociale, la inițiativa unor localnici nemulțumiți de oferta și prețurile din piețele orașului. Producători din alte județe au venit cu roșii, vinete și alte legume, iar Mihai Chesnoiu afirmă că interesul cumpărătorilor a fost ridicat și că vânzările directe au ajutat fermele într-un sezon dificil.
Fermierul contestă acuzația că producătorii nu se pot organiza
În mesajul video publicat după oprirea vânzărilor, Mihai Chesnoiu a prezentat situația din Cisnădie drept un exemplu al problemelor întâlnite de producători la nivel național. El a respins ideea că fermierii sunt incapabili să coopereze sau să își construiască propriile canale de comercializare.
Potrivit acestuia, producătorii și consumatorii au reușit să creeze singuri o relație comercială directă, dar inițiativa a fost întreruptă atunci când a început să funcționeze.
„Pe noi ne-au chemat oamenii acolo. Ne-am simțit apreciați și vrem să continuăm, iar ei au vrut să ne gonească.”
Fermierul a relatat că reprezentanți ai Administrației Piețelor le-ar fi cerut să închidă ușile autovehiculelor și să plece. Acesta susține că producătorilor li s-a recomandat să meargă la Sibiu sau să caute un alt amplasament, deși locuitorii din Cisnădie îi invitaseră în acel punct.
Nu cunoaștem încă poziția Primăriei Cisnădie, a Poliției sau a Administrației Piețelor sau temeiul legal al opririi activității.
Chesnoiu acuză existența unor interese în lanțul comercial
În intervenția sa, legumicultorul a afirmat că accesul direct al fermierilor la cumpărători ar fi limitat de interese financiare și politice. El a vorbit despre obligații electorale și despre numiri în conducerea unor instituții care, în opinia sa, ar proteja anumite afaceri.
Aceste afirmații reprezintă acuzațiile producătorului și nu sunt însoțite de documente sau dovezi care să confirme existența unor intervenții politice în cazul din Cisnădie.
Chesnoiu susține însă că efectul este vizibil: legumele fermierilor nu ajung întotdeauna acolo unde producătorii și consumatorii doresc să le comercializeze. În opinia sa, problema nu este lipsa mărfii sau a cumpărătorilor, ci controlul accesului la spațiile de vânzare.
Diferența de preț rămâne între fermă și consumator
Unul dintre principalele argumente ale fermierului privește diferența dintre suma încasată de producător și prețul plătit de cumpărător. Chesnoiu afirmă că, prin vânzarea directă, ferma poate obține un preț suficient pentru a-și acoperi costurile, iar consumatorul poate cumpăra mai ieftin decât printr-un lanț cu mai mulți intermediari.
El a descris verigile intermediare drept o povară care preia o parte importantă din valoarea produsului.
„Între noi, producătorii, și cei care aleg să cumpere de la noi există o verigă care consumă foarte mulți bani.”
Mihai Chesnoiu a estimat că diferențele pot ajunge la zeci de mii de lei pe zi într-o comunitate mică și la zeci de milioane de euro la nivel național. Aceste valori nu sunt susținute în material prin date despre cantitățile vândute, prețurile practicate sau marjele comerciale și trebuie tratate drept estimările fermierului.
Producătorul spune că este afectată și încrederea cumpărătorilor
Legumicultorul a mai afirmat că blocarea vânzării directe nu afectează numai fermele, ci și consumatorii. El consideră că asemenea intervenții pot diminua disponibilitatea oamenilor de a cumpăra direct și pot construi o imagine nedreaptă despre producătorii români.
În mesajul său, Chesnoiu le-a cerut locuitorilor să exercite presiune publică pentru reluarea vânzărilor și pentru crearea unui cadru în care fermierii să poată ajunge direct la cumpărători.
Afirmațiile sale arată frustrarea producătorilor care își asumă costurile cultivării, recoltării și transportului, dar nu au garanția că vor putea comercializa marfa după sosirea într-o localitate.
Motivul oficial al intervenției rămâne necunoscut
Pentru lămurirea cazului sunt necesare explicații din partea autorităților privind:
- instituția care a dispus oprirea vânzărilor;
- regimul juridic al amplasamentului;
- autorizațiile necesare pentru organizarea punctului temporar;
- documentele verificate la producători;
- eventualele sancțiuni aplicate;
- condițiile în care activitatea ar putea fi reluată.
Fermierii care vând direct trebuie să poată dovedi proveniența mărfii și să respecte obligațiile privind atestatul de producător, carnetul de comercializare, transportul și afișarea prețurilor. Materialul nu arată însă dacă în cazul din Cisnădie au fost constatate nereguli de acest tip.
Până la publicarea unei poziții oficiale, este confirmată oprirea activității relatată de producător, dar nu și motivul intervenției. Cazul readuce în discuție necesitatea unor piețe volante autorizate și a unor reguli previzibile, astfel încât fermierii să nu transporte produse perisabile fără să știe dacă le pot vinde.
