România importă de aproape nouă ori mai multe castane decât produce – Ce arată presiunea de preț din China

China intră în noul sezon de castane cu prețuri puternic comprimate, iar cel mai mare producător mondial încearcă să mute competiția de la volum și preț către origine, calitate și produse procesate. Informația provine dintr-un interviu acordat direct de Sun, director comercial al Tai'an Yihang Food, publicației FreshPlaza, astfel că în acest caz materialul este sursa inițială a declarațiilor companiei. Sun afirmă că în unele zone din Yunnan prețurile la producător au coborât până la aproximativ o treime din nivelul aceleiași perioade din 2025, pe fondul stocurilor rămase și al unei oferte abundente. Afirmația descrie anumite zone și nu trebuie extinsă la întreaga piață chineză.

Miza este mult mai mare decât o scădere sezonieră. China produce aproape trei sferturi din castanele lumii, dar datele comerciale arată că valoarea obținută pe kilogram la export rămâne mult sub cea realizată de principalii furnizori europeni. Tocmai această diferență explică de ce industria chineză insistă acum pe identificarea originii, standardizarea calității și trecerea de la castana în coajă la produse congelate, curățate sau gata pentru consum.

China produce aproape 73% din castanele lumii

Cele mai recente date complete din FAOSTAT plasează producția Chinei în 2024 la aproximativ 1,529 milioane de tone de castane, dintr-un total mondial de circa 2,098 milioane de tone. Rezultă o cotă de aproximativ 72,9% din producția mondială. O analiză științifică publicată în septembrie 2026 confirmă aceleași valori și observă că industria se deplasează de la consumul sezonier de castane proaspete către produse standardizate și procesate.

Dimensiunea sectorului chinez nu elimină însă problema prețului. Datele comerciale agregate de World Bank WITS și UN Comtrade arată că, în 2024, China a exportat 45.391 de tone de castane proaspete sau uscate, pentru aproximativ 70,85 milioane de dolari. Valoarea medie rezultată este de circa 1,56 dolari/kg.

Italia a exportat în același an doar aproximativ 12.924 de tone, dar valoarea livrărilor a ajuns la 75,68 milioane de dolari. Matematic, rezultă aproape 5,86 dolari/kg, de circa 3,8 ori peste media exporturilor chineze. Comparația nu reprezintă un preț la fermă și nici nu presupune produse perfect identice ca sortare, prezentare și destinație, dar arată cât de mare poate fi diferența de valoare comercială dintre fluxurile internaționale.

Diferența explică de ce, pentru exportatorii chinezi, următorul pas nu mai este neapărat producerea unei cantități mai mari, ci obținerea unui preț mai bun pentru materia primă deja disponibilă.

În Yunnan, prețurile sunt mici, dar situația diferă între zone

Yunnan deschide în mod obișnuit sezonul chinez, iar recolta din această provincie ajunge pe piață înaintea producției din nordul și estul țării.

Tai'an Yihang Food estimează că producția din Yunnan este apropiată de cea din 2025, în timp ce stocurile rămase din sezonul precedent apasă asupra pieței. Compania spune că în anumite zone prețurile la producător au ajuns la numai o treime din cele de anul trecut.

Datele oficiale locale disponibile pentru începutul lui septembrie confirmă niveluri scăzute ale prețului, dar nu permit validarea unei scăderi uniforme de două treimi în întreaga provincie. Administrația orașului Lufeng din Yunnan a anunțat la 4 septembrie că primele castane timpurii din Zhongcun se vindeau cu 7,5–8 yuani/kg. Un producător local vânduse deja peste 3.000 kg până la începutul lunii august. Administrația Lufeng

Pe piața angro Nanhuanqiao din Suzhou, castanele provenite din Fujian și Yunnan erau cotate la 5,6–7 yuani/kg la 7 septembrie. Acestea sunt însă valori angro și nu pot fi comparate direct cu un preț la poarta fermei. Cooperativa de aprovizionare Suzhou

Prin urmare, presiunea asupra prețului este reală, dar nu există în datele publice consultate o serie națională sau provincială suficient de detaliată pentru a afirma că toate castanele din Yunnan se vând la o treime din nivelul din 2025.

Urmează castanele premium din Hebei și Shandong

Următoarea etapă a sezonului poate mări și mai mult concurența. Castanele din zona munților Yanshan, în Hebei, și din regiunea Taishan, în Shandong, intră pe piață după Yunnan și sunt poziționate comercial mai sus.

În Hebei, diferențierea prin origine este deja o politică de dezvoltare rurală. Administrația forestieră a Chinei arată că „Qinglong Chestnut” a primit în 2025 protecție ca marcă de certificare cu indicație geografică. Numai districtul Qinglong avea la sfârșitul lui 2024 aproximativ 1,03 milioane mu cultivate și o producție anuală de peste 80.000 de tone, comercializată inclusiv în Statele Unite, Japonia și Asia de Sud-Est. Administrația Națională pentru Silvicultură și Pajiști din China

Tot în Hebei, Qianxi are aproximativ 750.000 mu plantați și o producție obișnuită de peste 80.000 de tone. Autoritățile chineze au inclus „Qianxi Chestnut” într-un program național de protecție a indicațiilor geografice, tocmai pentru standardizarea calității și combaterea folosirii abuzive a denumirii. Ministerul Comerțului din China

În Shandong, orașul Tai'an urmărește în 2026 dezvoltarea unui areal de 200.000 mu de castan premium de-a lungul munților Taishan și Culai și promovarea „Taishan Chestnut” ca marcă agricolă de nivel național. Administrația Tai'an

Aceste politici confirmă problema indicată de exportatori: China nu mai încearcă doar să vândă „castane chinezești”, ci să diferențieze produsul în funcție de origine, soi, gust și uniformitate.

Asia de Sud-Est absoarbe o mare parte din exporturile Chinei

Datele comerciale susțin și afirmația exportatorilor că Vietnamul și Thailanda sunt piețe esențiale.

În 2024, China a exportat:

• aproximativ 9.692 de tone către Vietnam;
• aproximativ 6.939 de tone către Thailanda;
• aproape 2.973 de tone către Coreea de Sud;
• peste 2.936 de tone către Emiratele Arabe Unite;
• aproximativ 2.578 de tone către Țările de Jos.

Vietnamul și Thailanda au absorbit împreună peste 16.600 de tone, adică aproape 37% din întregul volum chinezesc exportat în categoria statistică analizată. Datele UN Comtrade pentru exporturile Chinei

Tocmai în aceste piețe apare însă problema diferențierii. Sun susține că importatorii și consumatorii nu disting întotdeauna între castanele provenite din Yunnan, Liaoning, Hebei, Shandong sau alte regiuni. În această situație, produse mai ieftine pot fi prezentate comercial sub numele unor origini cunoscute pentru calitate, reducând avantajul producătorilor premium.

Pentru zone precum Qianxi sau Qinglong, protecția originii devine astfel un instrument economic, nu doar unul de imagine.

Procesarea devine următoarea miză

Tai'an Yihang Food spune că solicitările externe nu se mai limitează la castane proaspete în coajă. Cresc comenzile și cererile pentru:

• castane congelate și curățate;
• castane congelate cu coaja deschisă;
• miez proaspăt curățat;
• castane fierte sau gata de consum.

Direcția este confirmată și de cercetarea publicată în 2026 privind ameliorarea castanului pentru calitatea de procesare. Autorii observă trecerea industriei de la un consum predominant sezonier la produse standardizate, gata de consum și materie primă destinată industriei alimentare. Studiul publicat în revista Horticulturae

Același model este relevant și pentru producătorii români de nucifere. AGRONET.ro a prezentat cazul plantației ALLU din Tășnad, unde aproape 50 de hectare de alun sunt integrate cu două unități de procesare, iar materia primă este transformată în creme, ulei, făină, granule și alte produse.

Exemplul arată aceeași logică pe care încearcă să o aplice acum exportatorii chinezi de castane: valoarea nu mai vine exclusiv din kilogramul recoltat, ci din sortare, origine, procesare și produsul final.

România produce foarte puțin și cumpără de aproape nouă ori mai mult din import

Pentru piața românească, presiunea din China nu este complet îndepărtată.

Datele FAOSTAT pentru 2024 indică o producție românească de numai aproximativ 50 de tone de castane, după un nivel de 90 de tone în 2023. Suprafața raportată pentru 2024 este de aproximativ 10 hectare.

În același an, România a importat aproximativ 443,7 tone de castane proaspete sau uscate, în valoare de 1,55 milioane de dolari, potrivit datelor UN Comtrade accesibile prin World Bank WITS. Volumul importat a fost astfel de aproape nouă ori mai mare decât producția internă raportată.

China a raportat exporturi directe către România de aproximativ 26 de tone, în valoare de aproape 28.000 de dolari, în 2024. Cantități mult mai mari ajung pe piața românească prin furnizori europeni precum Italia, Germania și Țările de Jos, fără ca datele comerciale să permită întotdeauna stabilirea originii agricole inițiale a produsului după reexport.

În același timp, Uniunea Europeană a importat direct din China aproximativ 3.916 tone, evaluate la 6,2 milioane de dolari. China este astfel deja un furnizor important pentru piața comunitară, chiar dacă Turcia și Chile au o prezență puternică în importurile UE. Importurile UE de castane – UN Comtrade

Ce arată cazul Chinei pentru o cultură de nișă din România

Situația castanului chinez arată limitele strategiei bazate exclusiv pe producție. China domină cantitativ piața mondială și poate furniza zeci de mii de tone la export, dar tocmai această abundență creează presiune pe preț atunci când stocurile se acumulează.

Pentru o exploatație mică sau medie din România, competiția prin volum cu China nu este realistă. Oportunitatea, dacă există condiții pentru cultura castanului comestibil, ar trebui căutată mai degrabă în origine controlată, calitate, vânzare locală și procesare.

Este aceeași concluzie care apare și în analiza AGRONET.ro despre migdal, smochin și goji: la culturile de nișă, succesul comercial depinde de volume constante, depozitare, procesare și identificarea cumpărătorului, nu doar de faptul că planta poate produce în condițiile locale.

Piața chineză oferă acum o demonstrație la scară mult mai mare. Când materia primă devine abundentă, diferența de preț este făcută de origine, uniformitate, standardizare și gradul de procesare. Iar faptul că Italia obține o valoare totală a exporturilor de castane mai mare decât China cu mai puțin de o treime din volumul acesteia arată cât de mult poate conta poziționarea comercială față de simpla cantitate produsă.