În acest articol
Frumoasa arată cum patrimoniul rural poate deveni o resursă pentru economia locală, după mai bine de două decenii în care comuna din Harghita a folosit reguli urbanistice, inventarierea clădirilor și colaborarea cu proprietarii pentru a păstra imaginea tradițională a satului. Experiența localității a fost prezentată la 17 septembrie, la o conferință organizată de Consiliul Județean Harghita, relatează AGERPRES.
Pentru comunitățile rurale, miza depășește conservarea unor case vechi. Arhitectura tradițională, peisajul agricol, pășunile, meșteșugurile și modul în care s-au format așezările pot deveni elemente ale unei economii locale bazate pe turism rural, gastronomie, ferme deschise vizitatorilor și servicii construite în jurul identității locului.
Frumoasa protejează centrul localității încă din 2004
Primele măsuri organizate au fost luate în Frumoasa în urmă cu peste 20 de ani. În 2004 a fost elaborată o documentație urbanistică pentru zona centrală, prin care au fost identificate clădirile și elementele considerate valoroase și au fost introduse reguli pentru protejarea lor.
Arhitectul Kolló Miklós, implicat în proiectele de inventariere și conservare din Harghita, a arătat că această intervenție timpurie a permis transformarea inventarului de patrimoniu în reguli urbanistice aplicabile. După două decenii, efectele sunt vizibile în imaginea localității.
Consiliul Județean Harghita a extins abordarea la nivel județean în 2007, când a lansat un program pentru protejarea imaginii satelor. Acesta urmărește inventarierea valorilor locale împreună cu administrațiile și comunitățile, dar și creșterea interesului proprietarilor pentru conservarea clădirilor.
Casele vechi pot avea și o valoare economică
Primarul comunei Frumoasa, Fekete Ors, a indicat una dintre consecințele practice ale conservării: patrimoniul construit poate susține turismul și viața comunității.
Această legătură este deja vizibilă în Harghita. AGRONET.ro a prezentat în august interesul presei britanice pentru turismul rural din județ, unde vizitatorii găsesc nu doar peisaje montane, ci sate, gospodării, gastronomie, produse din ferme și activități locale.
Pentru o localitate rurală, arhitectura tradițională devine astfel o componentă a ofertei turistice. O casă veche restaurată, un front stradal păstrat sau un peisaj agricol nefragmentat nu generează automat venit, dar pot diferenția destinația într-o piață în care turiștii caută tot mai frecvent experiențe legate de identitatea locului.
Aceeași tendință apare și în segmentul cazării. AGRONET.ro a analizat modul în care arhitectura și specificul local pot crește valoarea unei experiențe de cazare rurală, alături de gastronomie, activități în natură și produse cumpărate din comunitate.
Peisajul rural înseamnă mai mult decât clădirile
Specialiștii prezenți la conferința de la Frumoasa au extins discuția de la casele tradiționale la întregul peisaj cultural.
Kolló Miklós a indicat drept elemente importante:
- formele tradiționale de cultivare a terenurilor;
- pășunile;
- organizarea așezărilor;
- arhitectura rurală;
- meșteșugurile locale;
- relația dintre comunitate și terenurile din jur.
El a menționat Maramureșul, Bucovina, zona săsească, Delta și Secuimea printre regiunile din România care au caracteristici importante de peisaj cultural.
Pentru agricultură, această perspectivă este relevantă deoarece schimbările produse în folosirea terenurilor pot modifica nu doar producția, ci și aspectul unei destinații rurale. Abandonarea pășunilor, dispariția gospodăriilor tradiționale sau depopularea pot schimba un peisaj format în timp prin activitatea agricolă.
Lipsa specialiștilor îngreunează conservarea satelor
Una dintre problemele ridicate la conferință a fost capacitatea administrativă redusă. Specialiștii au atras atenția asupra numărului insuficient de arhitecți-șefi și de profesioniști care pot sprijini comunele în identificarea și protejarea patrimoniului.
Restaurarea presupune, de asemenea, colaborarea proprietarilor cu administrațiile, arhitecții și meșterii care cunosc tehnicile tradiționale. Arhitectul Bogos Ernő a arătat că, în Harghita, necesarul de intervenții depășește capacitatea actuală a specialiștilor.
Problema este importantă pentru proprietari deoarece regulile de conservare funcționează mai greu dacă nu există asistență pentru proiectare, restaurare și adaptarea clădirilor la utilizări actuale. O casă tradițională poate fi păstrată pe termen lung numai dacă rămâne utilizabilă și pentru cei care locuiesc sau desfășoară o activitate economică în ea.
Fermele și produsele locale pot completa patrimoniul construit
Harghita dezvoltă în paralel și proiecte care introduc fermele direct în circuitul turistic. Între 25 și 27 septembrie, 15 ferme și unități locale sunt incluse într-o nouă ediție Open Farm Weekend. În total, 33 de ferme, gospodării și procesatori au fost acceptați în programul județean, după o selecție care a urmărit inclusiv capacitatea de a primi vizitatori.
Prima ediție Open Farm a atras aproape 900 de vizitatori, potrivit datelor Consiliului Județean Harghita prezentate de AGRONET.ro.
Acest model completează discuția despre conservarea satului. Patrimoniul construit, peisajul agricol, fermele, produsele alimentare și meșteșugurile pot funcționa împreună într-o destinație rurală, iar venitul turistului poate fi distribuit între cazare, masă, producători, ghizi și alte servicii locale.
În Frumoasa, experiența ultimilor 20 de ani arată însă că păstrarea identității satului presupune reguli stabilite înainte ca transformările să devină greu de corectat. Pentru comunitățile care vor să dezvolte agroturismul, protejarea caselor și a peisajului nu este doar o chestiune de patrimoniu, ci poate deveni parte din infrastructura economică a destinației.
