În acest articol
44 de hibrizi de porumb au trecut prin același test de secetă la Victoria, în județul Iași, în cadrul ediției 2026 a Zilei Porumbului Moldova. Aproximativ 500 de fermieri și specialiști au participat pe 1 octombrie la evenimentul organizat de Asociația Grânarii Iași și Forumul APPR, în ferma EVI BLOSSOM administrată de Dan Tiberiu Stan, potrivit Gazeta de Agricultură. Miza platformei a fost compararea geneticii de la 11 producători în aceleași condiții de cultură, după un sezon în care seceta a lovit puternic porumbul din Moldova.
AGRONET.ro anunța încă din 9 septembrie platforma cu 44 de hibrizi, explicând de ce o astfel de comparație este mai utilă decât alăturarea producțiilor obținute în ferme diferite: solul, tehnologia și condițiile meteorologice sunt comune tuturor variantelor testate.
„Am văzut în câmp, nu în broșuri”
Cristian Stoica, președintele Asociației Grânarii Iași, a descris platforma din acest an drept un test de rezistență:
„Am văzut în câmp, nu în broșuri, care hibrizi au făcut față secetei și care nu.”
Cei 44 de hibrizi au provenit de la 11 producători de semințe. Sursa nu publică însă producțiile individuale obținute la recoltare și nici un clasament al celor 44 de variante. Din acest motiv, nu poate fi stabilit încă din datele publicate care hibrid a avut cea mai mare producție sau cea mai bună stabilitate.
Acesta este un detaliu important. Aspectul culturii în câmp poate arăta diferențe de talie, maturitate, stay-green, uniformitate sau reacție la stres, dar alegerea hibridului pentru campania următoare ar trebui făcută și pe baza producției la umiditate standard, densității, grupei FAO și costului seminței.
În 2025, aceeași platformă a permis comparația producțiilor
Există deja un reper din ediția precedentă. În 2025, platforma de la Victoria a avut 42 de hibrizi, iar după recoltare au fost comunicate și rezultate cantitative.
AGRONET.ro a arătat în avanpremiera ediției 2026 că, în segmentul FAO de până la 350, Bayer Crop Science România a raportat pentru DKC4231 o producție de 10.889 kg/ha STAS, iar media celor șase hibrizi DEKALB introduși în platformă a fost de 10.274 kg/ha STAS.
Pentru ediția din 2026, aceeași comparație ar fi cu atât mai interesantă cu cât sezonul a pus o presiune mult mai mare pe plante.
Seceta din Iași a lovit porumbul în fazele în care pierderile nu mai pot fi recuperate
AGRONET.ro a documentat încă din august situația culturilor de porumb din județul Iași. Fermierii raportau atunci un sezon mai dificil decât 2025, temperaturi ridicate și sol crăpat local până la aproximativ jumătate de metru.
Problema principală a porumbului este momentul în care apare deficitul de apă. Stresul hidric și termic în apropierea înfloririi poate afecta sincronizarea dintre apariția mătăsii și eliberarea polenului, iar o polenizare incompletă se transformă direct în mai puține boabe pe știulete.
Ploile venite ulterior pot opri deteriorarea culturii, dar nu refac boabele care nu s-au format.
Tocmai de aceea comportamentul celor 44 de hibrizi în aceleași condiții de secetă oferă fermierilor o informație mai relevantă decât potențialul maxim înscris într-un catalog.
6,84 milioane de tone era prognoza europeană pentru porumbul României
Contextul regional se vede și în prognozele naționale. În materialul publicat înaintea evenimentului, AGRONET.ro arăta că estimările Comisiei Europene indicau pentru România o producție de aproximativ 6,84 milioane de tone de porumb în 2026.
Situația nu a fost uniformă în țară. Unele regiuni au beneficiat de precipitații mai bune, în timp ce Moldova și vestul României au raportat pierderi importante la culturile neirigate.
Analiza AGRONET.ro asupra secetei din Moldova, Bihor și Arad arăta că deficitul de apă nu mai afectează doar producția de porumb, ci se transferă spre furajarea animalelor și spre capacitatea fermelor de a finanța următoarea campanie.
Fermierii au adus la Victoria și problema costurilor, prețurilor și a DR-31
Ziua Porumbului Moldova nu s-a limitat la genetică. Reprezentanții fermierilor au discutat despre costurile de producție, prețurile de valorificare, marjele reduse, logistică și măsurile de sprijin.
Dan Tiberiu Stan, vicepreședinte al Asociației Grânarii Iași și al Forumului APPR, a criticat întârzierile unor măsuri și a afirmat că fermierilor li s-ar fi comunicat că DR-31 nu ar mai putea fi acordată în acest an din cauza lansării târzii.
Această afirmație trebuie separată de situația oficială publicată în prezent.
AFIR a lansat la 28 august doar ghidul consultativ pentru DR-31 „Contribuții financiare la plata primelor de asigurare”, destinat anului agricol 2026–2027. Consultarea s-a încheiat la 8 septembrie. Pe pagina AFIR disponibilă la începutul lunii octombrie, intervenția apare în continuare la stadiul documentației consultative; nu este publicată acolo o sesiune deschisă și nici un anunț oficial de anulare.
Și fișa DR-31 urmărită de AGRONET.ro, verificată la 2 octombrie, indica intervenția drept „în consultare”, cu termenul efectiv de lansare încă în curs de confirmare.
Prin urmare, declarația făcută la eveniment exprimă informația și nemulțumirea transmisă de reprezentantul fermierilor, dar nu poate fi prezentată în acest moment drept o anulare oficială a DR-31.
DR-31 ar acoperi 50% din prima eligibilă de asigurare
În forma consultativă publicată de AFIR, intervenția prevede rambursarea a 50% din prima de asigurare eligibilă pentru fermierii activi.
Programul este relevant tocmai după un an precum 2026, cu secetă extinsă și diferențe foarte mari de producție între regiuni. AGRONET.ro a explicat condițiile propuse pentru DR-31 în analiza publicată după lansarea ghidului.
Pentru fermieri, problema nu este numai existența programului, ci momentul în care devine efectiv accesibil. Polițele trebuie încheiate într-un calendar agricol concret, iar un sprijin public anunțat prea târziu poate deveni greu de utilizat pentru riscurile pe care trebuia să le acopere.
Asociația Grânarii reprezintă peste 140 de fermieri și circa 50.000 ha
Asociația Grânarii a fost înființată în 2017 și reunește, potrivit datelor organizației, peste 140 de fermieri din Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău, Vaslui, Vrancea și Galați.
Suprafața lucrată împreună de membri este de aproximativ 50.000 de hectare. Organizația este membră a Forumului APPR și organizează platforme și evenimente pentru porumb, grâu, floarea-soarelui și rapiță.
Pentru ediția din 2026 a Zilei Porumbului Moldova, utilitatea platformei va putea fi evaluată complet abia după publicarea datelor de recoltare pentru cei 44 de hibrizi.
Vizita în câmp arată cum au trecut plantele prin secetă. Cântarul, umiditatea și producția STAS vor arăta însă cât a costat stresul pentru fiecare genetică – informația care contează cel mai mult atunci când fermierul alege sămânța pentru 2027.
