În acest articol
Orezul hibrid care își păstrează caracterele ar putea reduce costul semințelor, după ce cercetătorii chinezi au obținut plante ale căror semințe reproduc aproape identic materialul genetic al hibridului inițial. Tehnologia prezentată de China Daily a depășit în testele de câmp o rată de clonare de 99%, fără scăderea producției de semințe sau a randamentului, dar se află încă în etapa experimentală.
Rezultatul ar putea elimina una dintre principalele limite economice ale hibrizilor: fermierii nu pot păstra sămânța din recoltă pentru ciclul următor fără pierderea uniformității, productivității și a celorlalte caractere valoroase. În sistemul actual, producătorii trebuie să cumpere periodic sămânță hibridă nouă, obținută printr-un proces de multiplicare complex și costisitor.
Gena HUAXU activează formarea embrionului
Studiul a fost coordonat de Wang Kejian, cercetător la Institutul Național de Cercetare a Orezului din China. Echipa a identificat o genă naturală a orezului, denumită HUAXU, care funcționează ca un mecanism de activare a dezvoltării embrionului.
Prin folosirea acestei gene, plantele au produs semințe care au generat, în proporție de peste 99%, copii genetice ale hibridului inițial. Cercetătorii susțin că au păstrat în același timp fertilitatea normală și nivelul producției, depășind compromisul întâlnit în experimentele anterioare între clonarea genetică și capacitatea plantei de a forma semințe.
Proiectul a început în 2013 și urmărește dezvoltarea unei „metode cu o singură linie”: hibridul ar fi creat o singură dată, după care caracteristicile sale ar putea fi menținute prin sămânța recoltată de fermier.
În 2017, aceeași echipă obținuse primele semințe clonate de orez hibrid, însă numai aproximativ 5% reproduceau fidel planta inițială, iar producția de boabe scădea puternic. Identificarea genei HUAXU a ridicat rata raportată de clonare la peste 99%.
De ce hibrizii nu pot fi replantați în mod obișnuit
Hibrizii sunt obținuți prin încrucișarea unor linii parentale distincte, pentru valorificarea heterozisului. Prima generație poate avea producții mai mari, uniformitate și o toleranță mai bună la condiții dificile decât liniile parentale.
În generațiile următoare, combinația genetică se segregă, iar plantele nu mai păstrează uniform avantajele hibridului inițial. Din acest motiv, sămânța recoltată nu oferă în mod obișnuit aceleași rezultate, iar producerea materialului semincer trebuie reluată prin încrucișarea liniilor parentale.
Aceeași limită economică este relevantă și pentru alte culturi. În cazul grâului hibrid analizat de AGRONET.ro, sporul de producție trebuie să acopere costul mai ridicat al seminței cumpărate pentru fiecare campanie.
Tehnologia dezvoltată în China încearcă să fixeze genetic combinația avantajoasă, astfel încât sămânța obținută din recoltă să poată reproduce hibridul fără pierderea vigorii.
Costul semințelor ar putea scădea
Semințele hibride de orez pot costa de câteva ori mai mult decât cele convenționale, iar în anumite situații diferența poate ajunge, potrivit cercetătorilor citați, până la zece ori. Producerea lor implică menținerea liniilor parentale, controlul polenizării și multiplicarea separată a materialului semincer.
Posibilitatea reproducerii hibridului prin propria sămânță ar putea avea mai multe efecte:
- reducerea costurilor de producere și multiplicare a semințelor;
- scăderea riscului de pierdere a unei combinații genetice valoroase;
- extinderea accesului fermierilor la hibrizi;
- menținerea caracterelor productive pe mai multe generații;
- simplificarea multiplicării materialului semincer.
Aceste efecte sunt însă numai potențiale. Studiul nu oferă un preț estimat al viitoarelor semințe, costul aplicării tehnologiei la scară comercială sau condițiile în care fermierii ar putea păstra și utiliza recolta ca material semincer.
Hibrizii ocupă jumătate din suprafața cu orez a Chinei
Orezul hibrid ocupă în prezent aproximativ jumătate din suprafața cultivată cu orez în China, după ce ponderea sa ajunsese în trecut la aproape 70%, potrivit datelor prezentate de coordonatorul cercetării.
În afara Chinei, hibrizii ar fi cultivați pe mai puțin de 5% din suprafața mondială cu orez. Wang Kejian atribuie răspândirea redusă inclusiv prețului ridicat al semințelor.
Valorile sunt estimări comunicate de cercetător și nu reprezintă, în materialul publicat, o serie statistică detaliată pe țări sau ani. Ele arată totuși diferența mare dintre utilizarea orezului hibrid în China și adoptarea sa pe celelalte piețe.
Tehnologia nu este pregătită pentru ferme
Rezultatele obținute în testele de câmp nu înseamnă că sămânța va deveni imediat disponibilă comercial. Cercetătorii trebuie să verifice siguranța, stabilitatea genetică pe termen lung și comportamentul sistemului în mai multe generații și condiții de cultură.
Înaintea introducerii în producție vor fi necesare date privind:
- stabilitatea ratei de clonare în ani și regiuni diferite;
- producția și calitatea boabelor;
- comportamentul la boli, secetă și temperaturi ridicate;
- efectele neintenționate asupra plantei;
- regulile aplicabile semințelor și cultivării;
- costurile de multiplicare și comercializare;
- drepturile de utilizare a materialului genetic.
Tehnologia trebuie diferențiată și de simpla producere a unui hibrid. Ea urmărește reproducerea fidelă a combinației genetice după formarea hibridului, prin intervenții asupra modului în care se formează embrionul.
Pentru Uniunea Europeană, traseul juridic ar depinde de metoda exactă folosită și de încadrarea produsului final. Noile reguli europene privind plantele obținute prin tehnici genomice separă modificările comparabile cu ameliorarea convențională de intervențiile genetice mai complexe, dar fiecare varietate trebuie evaluată și autorizată potrivit caracteristicilor sale.
Pentru fermieri, avantajul nu va putea fi măsurat doar prin rata de clonare. Vor conta prețul seminței, dreptul de a o replanta, stabilitatea producției, testarea locală și condițiile comerciale. Până la încheierea evaluărilor și apariția unei varietăți autorizate, orezul hibrid care se reproduce fidel rămâne un rezultat de cercetare, nu o tehnologie disponibilă în exploatații.
