Cum recunoști putregaiul de colet și rădăcină produs de Rhizoctonia la sfecla de zahăr

Putregaiul de colet și rădăcină asociat cu Rhizoctonia solani apare frecvent în vetre, mai ales pe sol cald și umed sau cu drenaj slab. Ofilirea persistentă, brunificarea până la înnegrire a țesuturilor de la nivelul coletului și leziunile uscate, adâncite, de pe rădăcină sunt semnale importante, dar nu țin locul unui diagnostic.

Redacția AGRONET.roPublicat 30 septembrie 2026 la 08:084 min citire
Sfeclă de zahăr scoasă dintr-o vatră din câmp, cu rădăcină și colet vizibile, prezentând zone brun-închise discrete la suprafața rădăcinii.
Fotografie ilustrativă cu sfeclă de zahăr verificată în câmp pentru simptome la colet și rădăcină; imaginea nu reprezintă un diagnostic cert.
În acest articol

Vetrele cu sfeclă de zahăr ofilită, mai ales după perioade calde și umede, pot ascunde un atac la colet și rădăcină. Rhizoctonia este una dintre cauzele posibile, iar verificarea rapidă a rădăcinilor ajută fermierul să limiteze pierderile și să pregătească măsurile pentru rotația următoare.

La sfârșit de vară și început de toamnă, o vatră de sfeclă care se ofilește brusc merită verificată direct la colet și pe rădăcină. Putregaiul Rhizoctonia poate reduce densitatea productivă, compromite rădăcinile recoltate și poate crea probleme la păstrarea loturilor afectate.

Ce se vede în câmp

  • Plante izolate sau grupuri de plante ofilite, care nu își revin după răcorirea serii ori după ce solul are apă suficientă.

  • Ofilirea începe adesea la frunzele mai bătrâne; frunzele se pot îngălbeni, se usucă și rămân prinse de rozetă.

  • Pețiolurile pot avea brunificări sau înnegriri la prinderea de colet.

  • La smulgere, atacul poate porni chiar la nivelul solului sau puțin sub acesta. Se observă pete brun-închise până la negre, care se pot uni în zone mai mari de putrezire.

  • Țesutul afectat poate fi mai ales uscat, cu fisuri adânci în zona coletului ori pe partea superioară a rădăcinii. În atac avansat, coletul și rădăcina pot fi serios distruse.

De ce apar vetrele și ce favorizează paguba

Rhizoctonia solani este un agent patogen din sol, cu multe plante-gazdă. Riscul crește în perioade cu sol cald și umed, mai ales în zonele grele, tasate sau cu apă care băltește. În câmp, boala poate porni în câteva vetre și se poate extinde dacă există inocul în sol și condiții favorabile. Istoricul cu sfeclă sau alte culturi sensibile în rotație poate mări presiunea bolii.

Pământul adunat în colet, fie prin lucrări, fie prin ploi care proiectează sol infestat, poate favoriza instalarea atacului la baza pețiolurilor și în zona coroanei. Rănile, stresul de apă și neuniformitatea vegetației pot complica tabloul din teren.

Verificare practică în parcelă

  • Marcați vatra și comparați plantele ofilite cu plante aparent sănătoase din imediata apropiere.

  • Scoateți cu grijă câteva plante reprezentative, cu solul din jurul rădăcinii, apoi verificați coletul, baza pețiolurilor și rădăcina imediat sub nivelul solului.

  • Notați dacă leziunile sunt brun-negricioase, uscate, crăpate sau dacă apar țesuturi înmuiate și miros neobișnuit; acestea din urmă pot indica și intervenția unor agenți secundari.

  • Urmăriți amplasarea vetrelor: punctele joase, porțiunile cu apă stagnantă, sol compactat, zone cu buruieni-gazdă sau locuri cu lucrări care au aruncat pământ în colet.

  • Păstrați fotografii și informații despre cultura premergătoare, drenaj, irigare și evoluția simptomelor. Aceste date ajută la evaluarea de către specialist.

Cum reduci riscul pentru următoarele sole

  • Îmbunătățiți evacuarea apei și evitați menținerea băltirilor; nivelarea și corectarea zonelor cu drenaj slab pot limita condițiile favorabile bolii.

  • Reduceți compactarea și urmăriți ca rădăcina să se dezvolte uniform, fără zone cu exces persistent de apă.

  • Construiți rotația cu atenție. Cerealele păioase pot ajuta la reducerea presiunii în anumite situații, dar alegerea rotației trebuie corelată cu istoricul solei și cu plantele-gazdă din fermă.

  • Evitați lucrările care împing excesiv sol în coletul sfeclei.

  • Pentru solele cu istoric, discutați din timp cu specialistul despre alegerea unui material genetic cu toleranță sau rezistență adaptată zonei și despre măsurile integrate de prevenție.

  • Țineți sub control buruienile și analizați cultura premergătoare, deoarece agentul patogen are numeroase gazde.

Când trebuie chemat specialistul

  • Ofilirea se accentuează rapid în vetre, iar plantele încep să cadă sau să se usuce.

  • Leziunile de la colet și rădăcină apar pe mai multe plante și se extind în parcelă.

  • Există țesuturi moi, miros de fermentație sau exudate, semne care pot arăta o infecție secundară ori un alt complex de putregai.

  • Sola are istoric de putregaiuri de rădăcină, drenaj slab sau rotații cu mai multe culturi sensibile.

  • Urmează recoltarea, iar proporția rădăcinilor afectate poate influența calitatea și păstrarea producției.

Consultă și fișa practică din Sănătatea fermei.

Adaugă-ne ca sursă preferată pe

Comunitatea AGRONET.ro

Discuții

Poți scrie acum. Îți cerem contul numai la publicare.

Se încarcă discuția…

Păstrează discuția utilă și respectuoasă. Comentariile sunt verificate înainte de publicare. Regulile comunității