În acest articol
Noile reguli europene pot scurta ameliorarea plantelor, dar accesul fermierilor la soiuri editate genomic va depinde de testarea în câmp, costul semințelor și regimul brevetelor, explică profesorul Jürgen Kleine-Vehn, specialist în fiziologie moleculară vegetală, într-un interviu publicat de Universitatea din Freiburg. Cadrul european va separa modificările comparabile cu ameliorarea convențională de intervențiile genetice mai complexe.
Regulamentul pentru plantele obținute prin anumite tehnici genomice noi a intrat în vigoare la 16 iulie 2026 și se va aplica începând cu 17 iulie 2028. Până atunci trebuie pregătite procedurile de verificare, bazele publice de date și celelalte norme necesare aplicării.
Pentru ferme, schimbarea nu înseamnă că semințele adaptate secetei sau bolilor vor fi disponibile imediat. Cercetarea, testarea locală, înregistrarea soiurilor, multiplicarea și distribuția comercială vor continua să fie necesare.
Modificările mici vor avea un regim diferit
Noul cadru împarte plantele obținute prin tehnici genomice noi în două categorii.
Plantele NGT 1 vor putea conține un număr și un tip limitat de modificări genetice care ar putea apărea și în natură sau prin ameliorare convențională. După verificarea încadrării, acestea vor fi tratate în mare parte asemenea soiurilor ameliorate prin metode obișnuite.
Plantele NGT 2, cu intervenții mai ample sau mai complexe, vor rămâne supuse cerințelor aplicabile organismelor modificate genetic, inclusiv evaluării riscurilor, autorizării, trasabilității și etichetării.
Diferența dintre editarea genomică și inducerea convențională a mutațiilor privește în principal precizia intervenției. Metodele mai vechi pot produce numeroase schimbări aleatorii prin radiații sau substanțe chimice, după care amelioratorii caută caracterele utile. Instrumente precum CRISPR permit modificarea țintită a unei anumite regiuni din genom.
Instrumentul molecular este folosit temporar și nu trebuie să rămână în planta finală. Plantele care conțin material genetic străin vor continua să fie reglementate prin actualul sistem pentru organisme modificate genetic.
Detaliile privind categoriile și calendarul sunt prezentate și în analiza agronet.ro despre aplicarea noilor reguli pentru plantele editate genetic din iulie 2028.
Seceta și bolile sunt principalele direcții de cercetare
O singură modificare țintită poate influența toleranța unei plante la secetă, căldură sau boli ori poate schimba momentul înfloririi. Noul cadru poate permite amelioratorilor să transforme mai repede unele rezultate ale cercetării în soiuri testate comercial.
Printre caracteristicile urmărite se află:
- folosirea mai eficientă a apei;
- toleranța la temperaturi ridicate;
- rezistența la boli;
- stabilitatea producției în condiții dificile;
- adaptarea la soluri sărace;
- îmbunătățirea unor caracteristici nutritive.
Profesorul Jürgen Kleine-Vehn estimează că dezvoltarea unei varietăți prin ameliorare convențională poate dura 25-30 de ani. Editarea genomică poate scurta anumite etape, dar nu elimină testele, verificările și experiențele în câmp.
Pentru fermierii români, performanța în condițiile locale va conta mai mult decât viteza intervenției genetice. O plantă tolerantă la secetă trebuie evaluată în solurile și regiunile în care va fi cultivată, împreună cu producția, stabilitatea caracterului și sensibilitatea la boli.
Rudele sălbatice ale culturilor ar putea reveni în ameliorare
O direcție analizată de cercetători este domesticirea „de novo” a rudelor sălbatice ale culturilor agricole. Unele dintre aceste plante tolerează mai bine căldura, deficitul de apă sau solurile sărace, dar nu pot fi cultivate eficient în forma lor naturală.
Problemele pot include:
- producții reduse;
- scuturarea rapidă a semințelor;
- înflorirea neuniformă;
- gust amar;
- dificultăți la recoltare.
Prin câteva modificări țintite, amelioratorii încearcă să corecteze aceste caracteristici, păstrând rezistența naturală a plantei. Metoda ar putea lărgi baza genetică folosită în agricultură, însă utilitatea comercială va trebui demonstrată pentru fiecare cultură.
Noul cadru european poate sprijini și dezvoltarea culturilor biofortificate, cu mai multe vitamine sau minerale și o toleranță mai bună la stresul climatic. Posibilitățile și limitele acestor plante sunt analizate de agronet.ro în articolul despre culturile biofortificate obținute cu ajutorul CRISPR.
Semințele NGT 1 vor fi identificate
Alimentele obținute din plante NGT 1 nu vor purta o etichetă specială pentru tehnica genomică folosită. Semințele și celelalte materiale de reproducere vor fi însă etichetate, iar varietățile vor apărea în baze publice de informații.
Fermierii vor putea astfel să identifice materialul semincer înainte de cultivare și să aleagă dacă folosesc asemenea varietăți. Informația este importantă și pentru operatorii care doresc să păstreze separat fluxurile de producție.
Plantele NGT 1 nu vor putea fi folosite în agricultura ecologică, potrivit regulilor europene prezentate de Universitatea din Freiburg. Producătorii ecologici vor trebui, prin urmare, să urmărească originea semințelor și informațiile din registrele publice.
Pentru consumatori, absența unei etichete NGT pe aliment va însemna că identificarea tehnologiei nu se va face direct la raft. În schimb, trasabilitatea va începe de la materialul de reproducere și de la bazele de date oficiale.
Brevetele pot decide cine folosește tehnologia
Cercetătorul consideră justificate preocupările privind dependența fermierilor de marile companii. Riscul nu provine numai din editarea genomică, ci din modul în care sunt organizate piața semințelor, proprietatea intelectuală și accesul la varietăți.
Tehnologia poate fi folosită de:
- institute publice de cercetare;
- universități;
- programe mici de ameliorare;
- companii semincere;
- grupuri internaționale din agricultură.
Accesul poate deveni însă limitat dacă brevetele și concentrarea pieței permit unui număr redus de companii să controleze caracterele genetice importante. Pentru fermieri vor conta prețul semințelor, condițiile contractuale, dreptul de utilizare și posibilitatea de a alege între mai mulți furnizori.
Regulile mai simple de autorizare pot reduce costurile pentru amelioratori, dar nu garantează automat mai multă concurență. Efectul real va depinde de legislația privind brevetele și de capacitatea cercetării publice și a companiilor mici de a introduce varietăți pe piață.
Beneficiile vor trebui demonstrate în câmp
Noul regulament nu garantează că o plantă editată genomic va produce mai mult, va avea un preț mai mic sau va reduce automat consumul de pesticide și apă. Fiecare varietate trebuie evaluată după rezultatele agronomice și economice.
Pentru fermieri, criteriile practice vor include:
- producția și stabilitatea acesteia;
- comportamentul în anii secetoși;
- rezistența la boli și dăunători;
- costul semințelor;
- restricțiile stabilite prin licențe sau brevete;
- cererea procesatorilor și comercianților;
- posibilitatea valorificării recoltei;
- compatibilitatea cu sistemul de producție al fermei.
Aplicarea din 17 iulie 2028 va deschide un traseu juridic mai simplu pentru plantele NGT 1, nu o ofertă imediată de semințe. Avantajele pentru agricultura românească vor putea fi măsurate numai după apariția unor soiuri și hibrizi testați local, cu date publice despre producție, costuri și condițiile de utilizare.
