În acest articol
Noile reguli europene pentru plantele editate genetic nu vor produce efecte imediate, deși pot deschide drumul către soiuri și hibrizi mai bine adaptați la secetă, temperaturi extreme și presiunea bolilor, potrivit informațiilor publicate de Lumea Satului. Regulamentul european privind anumite tehnici genomice noi a intrat în vigoare la 16 iulie 2026, dar se va aplica începând cu 17 iulie 2028.
Pentru fermierii români, schimbarea poate reduce în timp durata și costurile necesare introducerii pe piață a unor plante obținute prin editare genomică. Accesul efectiv la semințe adaptate condițiilor locale va depinde însă de cercetare, testarea în câmp, multiplicarea materialului semincer și dezvoltarea unei piețe comerciale.
Ce sunt tehnicile genomice noi
Tehnicile genomice noi, între care se află și CRISPR-Cas, permit intervenții țintite asupra materialului genetic al plantei. Cercetătorii pot modifica activitatea unor gene fără a introduce neapărat material genetic provenit de la alte specii.
Aceste instrumente pot fi folosite pentru dezvoltarea unor plante care urmăresc mai multe caracteristici:
- toleranță mai mare la secetă și temperaturi ridicate;
- rezistență sporită la boli și dăunători;
- utilizarea mai eficientă a apei și a nutrienților;
- stabilitatea producției în condiții climatice dificile;
- creșterea concentrației unor vitamine și minerale.
Rezultatele nu sunt însă automate. O plantă modificată pentru toleranță la secetă trebuie verificată și în privința producției, stabilității caracterului, siguranței alimentare și comportamentului în diferite condiții de sol și climă.
Regulamentul european se va aplica din iulie 2028
Noul cadru european împarte plantele obținute prin tehnici genomice noi în două categorii.
Plantele din categoria NGT 1 sunt considerate comparabile cu cele care ar putea rezulta prin ameliorare convențională. Acestea vor trece printr-o procedură de verificare, după care vor putea fi exceptate de la majoritatea cerințelor aplicabile organismelor modificate genetic.
Categoria NGT 2 cuprinde plante cu modificări mai ample sau mai complexe. Pentru acestea vor rămâne aplicabile cerințe privind evaluarea riscurilor, autorizarea, trasabilitatea și etichetarea.
Semințele și celelalte materiale de reproducere din categoria NGT 1 vor trebui etichetate, astfel încât fermierii și operatorii din lanțul alimentar să poată identifica originea materialului utilizat.
Detaliile cadrului și calendarul aplicării sunt prezentate de agronet.ro în analiza despre regulile europene pentru plantele editate genetic.
Semințele nu vor ajunge imediat în ferme
Aplicarea regulamentului din 2028 nu înseamnă că fermierii vor avea imediat acces la toate plantele aflate în cercetare. Fiecare soi sau hibrid va trebui să treacă prin etape tehnice și comerciale înainte de cultivare:
- dezvoltarea și stabilizarea caracteristicilor genetice;
- testarea în condiții pedoclimatice diferite;
- verificarea randamentului și a siguranței;
- înregistrarea soiului sau hibridului;
- multiplicarea semințelor;
- distribuția comercială.
Pentru exploatațiile agricole, utilitatea unei plante nu va fi determinată numai de tehnologia folosită. Vor conta costul semințelor, performanța în câmp, cerințele de cultivare, stabilitatea producției și posibilitatea valorificării recoltei.
Cercetarea trebuie adaptată condițiilor din România
Testarea locală este importantă deoarece aceeași plantă poate avea rezultate diferite în funcție de tipul solului, regimul precipitațiilor, temperaturi și presiunea bolilor sau dăunătorilor. Fermierii au nevoie de soluții validate în regiunile agricole în care vor fi utilizate, nu doar de rezultate obținute în laborator.
Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România participă la proiectul european COLiBRI, care urmărește stabilirea priorităților de cercetare în ameliorarea plantelor. Proiectul se desfășoară între 1 iunie 2026 și 30 noiembrie 2028 și reunește cercetători, amelioratori, producători de semințe, fermieri și reprezentanți ai industriei agroalimentare.
Prin participarea la proiectul european COLiBRI, organizațiile agricole din România pot introduce în discuție nevoia unor plante adaptate secetei, temperaturilor extreme și presiunii fitosanitare întâlnite în fermele locale.
Avantajele depind de rezultatele obținute în câmp
Tehnicile genomice noi pot scurta anumite etape de ameliorare și pot permite intervenții mai precise, dar nu elimină riscurile agronomice și comerciale. O cultură mai tolerantă la secetă nu garantează aceeași producție în orice an și nu înlocuiește gestionarea solului, rotația culturilor, irigațiile sau alegerea corectă a perioadei de semănat.
Pentru fermierii români, beneficiul va putea fi evaluat numai după apariția unor soiuri și hibrizi testați local, cu date privind producția, costurile și comportamentul în condiții de stres climatic. Până atunci, noul regulament reprezintă un cadru pentru cercetare și autorizare, nu o ofertă imediată de material semincer.
