În acest articol
Noile reguli europene pot scurta drumul culturilor editate genetic spre piață, însă schimbarea nu produce efecte imediate: regulamentul pentru plantele obținute prin tehnici genomice noi a intrat în vigoare la 16 iulie 2026 și se va aplica din 17 iulie 2028. Între timp, o analiză prezentată de Xchg.ro, pe baza unui studiu publicat în Nature, arată că tehnologiile precum CRISPR ar putea fi folosite pentru dezvoltarea unor culturi cu un conținut mai ridicat de vitamine și minerale, adaptate simultan la secetă și temperaturi extreme.
Studiul „Genetic technologies to enhance crop nutritional value under climate change”, publicat la 24 iunie 2026 în revista Nature, analizează posibilitatea combinării editării genetice cu ingineria metabolică și alte metode de ameliorare pentru creșterea valorii nutritive a plantelor. Autorii consideră că aceste instrumente pot contribui atât la combaterea deficiențelor de micronutrienți, cât și la obținerea unor culturi mai rezistente la stresul climatic.
Clima pune presiune și pe calitatea recoltei
Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii nu se limitează la producția obținută la hectar. Seceta, temperaturile ridicate și concentrațiile mai mari de dioxid de carbon pot modifica și concentrația unor nutrienți din plante, ceea ce înseamnă că o recoltă suficientă cantitativ nu garantează aceeași valoare nutritivă.
Cercetătorii folosesc termenul „foamete ascunsă” pentru situația în care dieta oferă suficiente calorii, dar nu asigură necesarul de vitamine și minerale. Printre elementele urmărite în programele de biofortificare se află fierul, zincul, calciul, iodul, acidul folic și anumite vitamine.
Pentru ferme, obiectivul devine astfel mai complex. Noile soiuri trebuie să combine:
- producții stabile în condiții de secetă și căldură;
- rezistență la boli și dăunători;
- utilizarea mai eficientă a apei și a nutrienților;
- un conținut nutritiv suficient de ridicat pentru a avea efect în alimentație;
- caracteristici agronomice și comerciale acceptate de producători, procesatori și consumatori.
Presiunea climatică este deja unul dintre principalele riscuri pentru culturile europene. O analiză agronet.ro privind perspectivele producției agricole din UE în 2026 arată că deficitul de apă și temperaturile extreme pot modifica randamentele, în special la culturile de primăvară și de vară.
Ce poate face CRISPR în biofortificare
CRISPR permite intervenții țintite asupra materialului genetic al unei plante. În funcție de obiectiv, cercetătorii pot dezactiva o genă, pot modifica activitatea acesteia sau pot interveni asupra proceselor metabolice care determină acumularea unor vitamine, minerale ori compuși benefici.
Tehnologia poate fi folosită, de exemplu, pentru:
- creșterea acumulării unui micronutrient în partea comestibilă a plantei;
- reducerea compușilor care împiedică absorbția nutrienților;
- îmbunătățirea stabilității vitaminelor după recoltare și procesare;
- combinarea unei valori nutritive mai mari cu toleranța la secetă, căldură ori salinitate.
Aceste rezultate nu sunt însă automate. O plantă cu o concentrație mai mare a unui nutrient trebuie evaluată și din punctul de vedere al randamentului, stabilității caracterului, siguranței alimentare, comportamentului în diferite condiții pedoclimatice și efectului asupra celorlalte componente ale plantei.
Pentru fermieri, utilitatea comercială va depinde și de accesul la semințe, costul materialului genetic, protecția soiurilor, cererea procesatorilor și posibilitatea valorificării distincte a producției. O cultură biofortificată nu aduce automat un preț mai bun dacă lanțul comercial nu recunoaște și nu remunerează caracteristica nutritivă.
Regulamentul UE se va aplica din iulie 2028
Uniunea Europeană a adoptat la 17 iunie 2026 noul regulament privind plantele obținute prin anumite tehnici genomice noi. Actul a intrat în vigoare la 16 iulie 2026, dar normele sale se vor aplica începând cu 17 iulie 2028. Până atunci, plantele obținute prin mutageneză țintită și cisgeneză rămân supuse actualului regim european pentru organisme modificate genetic, precizează Comisia Europeană.
Regulamentul creează două categorii:
- NGT 1 include plante considerate echivalente celor care ar putea rezulta prin ameliorare convențională. Acestea vor urma o procedură de verificare, după care vor fi exceptate de la majoritatea cerințelor aplicate organismelor modificate genetic.
- NGT 2 include plante cu modificări mai ample sau mai complexe. Acestea vor rămâne supuse evaluării riscurilor, autorizării, trasabilității și etichetării prevăzute pentru organismele modificate genetic.
Produsele alimentare obținute din plante NGT 1 nu vor avea o etichetă specială, dar semințele și celelalte materiale de reproducere din această categorie vor trebui etichetate. Măsura permite fermierilor și operatorilor din lanțul alimentar să identifice originea materialului semincer și să mențină, dacă aleg, fluxuri de producție fără plante NGT.
Nu orice cultură biofortificată prin CRISPR va intra automat în categoria NGT 1. Încadrarea va depinde de tipul și amploarea modificărilor, iar anumite caracteristici intenționate, precum toleranța la erbicide sau producerea unor substanțe insecticide cunoscute, sunt excluse din această categorie.
Ce se poate schimba pentru amelioratori și fermieri
După aplicarea regulamentului, proiectele care se încadrează în categoria NGT 1 ar putea evita procedura completă și costurile asociate autorizării unui organism modificat genetic. Aceasta poate reduce timpul necesar introducerii pe piață a unor soiuri noi, dar nu elimină etapele de cercetare, testare agronomică, înregistrare și multiplicare a semințelor.
Pentru agricultura românească, accesul efectiv la aceste tehnologii va depinde de participarea fermierilor și amelioratorilor la programele europene de cercetare, precum și de capacitatea sectorului semincer de a testa noile plante în condițiile locale. Forumul APPR participă deja la proiectul european COLiBRI privind viitorul ameliorării plantelor, derulat între iunie 2026 și noiembrie 2028.
Primele efecte ale noului cadru nu trebuie confundate cu disponibilitatea imediată a semințelor. Comisia Europeană și statele membre mai au de pregătit procedurile de verificare, bazele publice de informații și normele de aplicare înainte de iulie 2028. Ulterior, fiecare cultură va trebui să treacă prin etapele tehnice și comerciale necesare până la utilizarea în ferme.
Pentru producători, avantajul potențial nu constă doar într-o recoltă cu mai multe vitamine sau minerale. Valoarea agronomică va depinde de capacitatea noilor soiuri de a menține producția în anii secetoși, de a reduce pierderile și de a răspunde unei cereri reale din partea procesatorilor și consumatorilor.
