În acest articol
Planul european pentru proteine favorizează în primul rând furajele, fără o țintă similară pentru creșterea consumului uman de leguminoase și alte surse vegetale, arată o analiză publicată de Plant Based News. Pentru fermieri, direcția poate însemna o cerere mai mare pentru soia, mazăre, bob, lupin și șroturi produse în Uniunea Europeană, dar planul nu deschide deocamdată o schemă de sprijin și nu stabilește plăți pe hectar.
Planul de acțiune privind proteinele, prezentat de Comisia Europeană împreună cu noua strategie pentru zootehnie, urmărește reducerea dependenței de importurile utilizate în hrana animalelor. În 2025, numai 25% din proteinele provenite din semințe oleaginoase și culturi proteice folosite în Uniune erau produse în interiorul blocului comunitar. Obiectivul pentru 2035 este de 35%.
Ținta este o orientare politică, nu o garanție că fermierii vor primi automat subvenții suplimentare. Analiza AGRONET.ro asupra strategiei europene pentru zootehnie arată că nu au fost stabilite bugetul, condițiile de eligibilitate, contribuția fermierilor sau instrumentele prin care producția internă de proteine va fi încurajată.
Cererea pentru culturi proteice ar putea crește
Pentru fermele vegetale, planul poate crea oportunități dacă producătorii de furaje și exploatațiile zootehnice vor înlocui o parte din materiile prime importate cu produse europene. Culturile vizate pot include:
- soia;
- mazăre proteică;
- bob;
- lupin;
- lucernă și alte plante furajere;
- rapiță și floarea-soarelui, prin șroturile obținute după extracția uleiului.
Efectul economic va depinde de preț, conținutul de proteină, capacitatea de procesare și contractele dintre cultivatori, fabricile de nutrețuri și crescătorii de animale. O țintă europeană mai ridicată nu garantează singură un preț avantajos la poarta fermei.
Comisia estimează că oferta europeană de rapiță, floarea-soarelui și soia ar putea ajunge la 32,7 milioane de tone în sezonul 2026/2027. Producția de șrot ar urma să atingă un nivel record de 30,4 milioane de tone, potrivit datelor prezentate într-o analiză AGRONET.ro privind piața oleaginoaselor.
Indicator | Nivel anunțat |
|---|---|
Ponderea proteinelor produse în UE în 2025 | 25% |
Ținta pentru 2035 | 35% |
Oferta estimată de oleaginoase în 2026/2027 | 32,7 milioane de tone |
Producția estimată de șrot | 30,4 milioane de tone |
Prognoza pentru oleaginoase nu înseamnă că deficitul de proteine va fi eliminat. Uniunea rămâne dependentă de importuri, în special pentru materiile prime cu un conținut ridicat de proteină și pentru volumele necesare sectoarelor intensiv zootehnice.
Organizațiile pentru alimentație vegetală cer o țintă și pentru consumul uman
Plant Based News critică planul deoarece pune accentul pe proteinele destinate animalelor, fără să stabilească un obiectiv echivalent pentru alimentele vegetale consumate direct de oameni. Eurogroup for Animals, ProVeg International și European Vegetarian Union au salutat dezvoltarea producției europene, dar au cerut investiții mai mari în leguminoase alimentare, produse alternative și diversificarea dietelor.
Aceste poziții aparțin unor organizații care promovează reducerea consumului de produse animale și nu reprezintă concluzii adoptate de Comisia Europeană. Planul comunitar este construit în primul rând în jurul securității furajere și al competitivității zootehniei.
Materialul citat estimează că aproximativ 70% din proteinele vegetale utilizate în UE ajung în hrana animalelor. Totodată, indică o producție anuală de aproximativ 67 de milioane de tone și un consum total de circa 80 de milioane de tone pentru furaje, alimente și utilizări industriale. Sursa nu prezintă însă în detaliu metodologia și structura pe produse, astfel încât cifrele trebuie interpretate ca estimări agregate.
România vede soia drept o cultură strategică
România poate beneficia de această direcție datorită suprafețelor agricole disponibile și poziției sale în producția europeană de cereale și oleaginoase. O extindere durabilă a culturilor proteice ar putea reduce importurile de șrot, ar diversifica rotațiile și ar crea mai multă materie primă pentru sectorul zootehnic.
Poziția României la Consiliul AgriFish a fost în favoarea dezvoltării zootehniei și a culturilor proteice. Secretarul de stat Emil Florian Dumitru a indicat soia drept o cultură cu potențial strategic, dar a cerut ca obiectivele europene să fie însoțite de finanțare, potrivit unui material AGRONET.ro despre negocierile agricole.
Pentru cultivatori, elementele decisive vor fi viitoarele plăți din Politica Agricolă Comună, accesul la sămânță adaptată condițiilor locale, irigațiile, capacitatea de depozitare și existența cumpărătorilor. Până la publicarea măsurilor de aplicare, ținta de 35% indică o posibilă extindere a pieței, nu un venit garantat pentru ferme.
