În acest articol
Zootehnia europeană primește o strategie comună de reziliență, prin care Comisia Europeană vrea să întărească gestionarea crizelor, accesul la finanțare, bunăstarea animalelor și producția internă de proteine. Documentul adoptat la 7 iulie 2026 stabilește direcții politice, dar nu deschide automat programe de sprijin și nu introduce imediat obligații noi pentru ferme.
Strategia este însoțită de un Plan de acțiune privind proteinele, care urmărește reducerea dependenței Uniunii Europene de importurile folosite în alimentația animalelor. Comisia estimează că zootehnia generează anual o cifră de afaceri de aproximativ 400 de miliarde de euro, reprezintă circa 40% din valoarea adăugată agricolă a UE și asigură aproximativ șapte milioane de locuri de muncă în patru milioane de ferme.
Cinci direcții pentru sectorul zootehnic
Noua strategie grupează măsurile viitoare în cinci priorități. Efectul lor asupra fermelor va depinde de legislația, bugetele și programele care vor fi adoptate ulterior.
Prioritate | Măsuri avute în vedere | Efect posibil pentru ferme |
|---|---|---|
Pregătirea pentru crize | Instrumente de gestionare a riscurilor, asigurare și reasigurare, prevenirea bolilor | Recuperare mai rapidă după focare, fenomene climatice sau perturbări de piață |
Competitivitatea | Acces la finanțare, inovare, economie circulară și condiții comerciale echitabile | Investiții în adăposturi, tehnologii și valorificarea biomasei |
Durabilitatea | Revizuirea regulilor de bunăstare, calcularea emisiilor și gestionarea nutrienților | Noi investiții și cerințe de monitorizare la nivelul fermei |
Sprijinirea tuturor regiunilor | Readucerea producției în zone vulnerabile și dezvoltarea abatoarelor mici sau mobile | Acces mai bun la sacrificare și la lanțuri locale de comercializare |
Recunoașterea calității | Etichetarea originii, indicații geografice și promovarea produselor europene | Diferențierea produselor obținute la standardele UE |
Strategia europeană pentru zootehnieschimbă accentul politic, acordând o importanță mai mare securității alimentare, menținerii producției și reducerii dependențelor externe. Documentul nu renunță însă la obiectivele privind mediul și bunăstarea animalelor.
Comisia va analiza un sistem de asigurare și reasigurare
Una dintre măsurile anunțate este explorarea unui nou sistem de asigurare și reasigurare pentru sectorul zootehnic. Comisia nu a precizat forma acestuia, riscurile acoperite, contribuția fermierilor sau sursa finanțării.
Sistemul ar urma să completeze instrumentele existente și să ajute exploatațiile să se redreseze după crize. Documentul menționează riscurile climatice, focarele de boli, perturbările pieței și dependența de factorii de producție importați.
Strategia acordă un rol important prevenirii și depistării rapide a bolilor. Statele membre ar urma să fie sprijinite pentru consolidarea supravegherii și a intervenției timpurii. Necesitatea unor resurse suplimentare pentru biosecuritate este susținută și de statele membre, iar Ciprul a cerut finanțare și măsuri europene mai ferme împotriva bolilor animale.
Pentru crescători, un sistem eficient trebuie să acopere nu numai pierderea animalelor, ci și efectele restricțiilor sanitare: blocarea transportului, imposibilitatea vânzării, cheltuielile suplimentare cu furajarea și perioada necesară repopulării exploatației.
Finanțare pentru trecerea la sisteme fără cuști
Comisia va analiza modul în care accesul la finanțare poate susține trecerea la sisteme fără cuști. Sunt prevăzute și revizuiri specifice ale normelor pentru găinile ouătoare, puii de carne și porci.
Executivul european afirmă că viitoarele schimbări vor fi bazate pe dovezi și vor include perioade de tranziție și sprijin financiar. Comunicatul nu precizează însă:
- calendarul modificării legislației;
- standardele tehnice care vor fi cerute;
- durata perioadelor de adaptare;
- valoarea ajutoarelor;
- proporția investiției suportată de fermier;
- fermele și capacitățile care vor intra primele sub noile reguli.
Aceste detalii vor determina costul real pentru exploatații. Transformarea adăposturilor poate presupune lucrări de construcție, schimbarea echipamentelor, reducerea densității și adaptarea fluxurilor de furajare, colectare și evacuare a dejecțiilor.
Comisia promite și o mai bună reciprocitate în comerțul internațional. Instituția va urmări alinierea standardelor aplicate importurilor, în special în domeniul bunăstării animalelor, cu respectarea regulilor Organizației Mondiale a Comerțului.
Emisiile vor fi calculate prin metode armonizate
Strategia prevede elaborarea unor metode comune pentru calcularea emisiilor generate de animale la nivelul fermei. Comisia urmărește astfel să poată compara exploatațiile și să evalueze efectele practicilor de reducere a emisiilor.
Pentru fermieri, metodologia poate deveni importantă în accesarea sprijinului, certificarea producției sau demonstrarea respectării unor viitoare condiții. Documentul nu stabilește încă datele care vor fi colectate și nici obligațiile de raportare.
Calculul ar putea ține cont de efective, alimentație, productivitate, gestionarea gunoiului de grajd, consumul de energie și practicile de pășunat. Introducerea unei metode armonizate poate reduce diferențele dintre sistemele naționale, dar poate genera costuri administrative dacă nu este integrată în evidențele deja utilizate de ferme.
Comisia mai propune măsuri pentru gestionarea nutrienților, folosirea circulară a resurselor și valorificarea biomasei. Aplicarea lor va necesita coordonare între ferme, procesatori și producătorii de energie sau fertilizanți organici.
Abatoarele mici și mobile intră în planul european
O măsură cu efect direct asupra fermelor mici este elaborarea unei foi de parcurs pentru abatoarele cu capacitate redusă și pentru unitățile mobile. Obiectivul este reducerea distanțelor de transport și dezvoltarea unor lanțuri valorice locale.
În România, lipsa abatoarelor apropiate afectează în special exploatațiile cu puține bovine, ovine, caprine sau porci din rase tradiționale. După cum arată situațiile prezentate de agronet.ro, distanța până la sacrificare și lipsa procesării locale pot bloca accesul fermelor mici la piață.
O unitate mobilă poate reduce transportul animalelor, dar trebuie să respecte aceleași cerințe sanitare, veterinare, de trasabilitate și bunăstare. Pentru ca măsura să funcționeze, vor fi necesare reguli adaptate capacităților mici, autorizare previzibilă și suficiente volume pentru acoperirea costurilor de operare.
Comisia intenționează și să colaboreze cu statele membre pentru readucerea producției animaliere durabile în regiunile vulnerabile, mai ales în cele expuse abandonului terenurilor. Nu sunt stabilite încă zonele eligibile sau instrumentele financiare care vor fi folosite.
Producția europeană de proteine ar trebui să ajungă la 35%
Planul de acțiune privind proteinele pornește de la constatarea că, în 2025, numai 25% din proteinele provenite din semințe oleaginoase și culturi proteice utilizate în UE erau produse în interiorul Uniunii. Obiectivul Comisiei este creșterea acestei ponderi la 35% până în 2035.
Planul ar urma să susțină:
- producția de culturi proteice în Uniunea Europeană;
- competitivitatea proteinelor europene;
- investițiile și inovarea;
- diversificarea surselor de proteine;
- monitorizarea dependenței de importuri;
- legăturile dintre producția alimentară, furaje, energie și industrie.
Pentru fermele vegetale, obiectivul poate crea oportunități prin creșterea cererii pentru materii prime europene. Pentru crescători, efectul va depinde de prețul furajelor, disponibilitatea regională, valoarea nutritivă și capacitatea procesatorilor de a integra producția internă.
Ținta de 35% nu este însoțită, în comunicatul analizat, de un buget, de plăți pe hectar sau de condiții de eligibilitate. Viitoarele măsuri pot fi introduse prin Politica Agricolă Comună, programe de investiții, cercetare sau instrumente de piață, dar forma lor nu este încă stabilită.
Strategia apare într-un sector cu efective în scădere
Noua direcție este adoptată după un deceniu de reducere a efectivelor europene. Datele Eurostat prezentate de agronet.ro arată că, între 2015 și 2025, numărul porcinelor din UE a scăzut cu 8,9%, cel al bovinelor cu 9,7%, efectivele de ovine cu 12,2%, iar cele de caprine cu 17,5%.
Scăderea efectivelor a continuat și în 2025, pe fondul costurilor, al volatilității pieței, al lipsei forței de muncă și al dificultăților de adaptare la cerințele tehnice.
Strategia europeană recunoaște aceste presiuni, dar rezultatele pentru ferme vor depinde de măsurile concrete. Crescătorii trebuie să urmărească în special bugetele disponibile, forma viitorului sistem de asigurare, regulile de bunăstare, metodologia pentru emisii, finanțarea abatoarelor locale și instrumentele destinate culturilor proteice.
Până la publicarea legislației și a programelor de aplicare, documentul din 7 iulie reprezintă o orientare politică. Nu confirmă plăți noi, nu stabilește termene pentru depunerea proiectelor și nu garantează finanțarea investițiilor anunțate.
