Comisia Europeană schimbă abordarea față de zootehnie, iar creșterea animalelor este prezentată acum drept un element important pentru securitatea alimentară, competitivitatea și autonomia strategică a Uniunii Europene, potrivit Antena 3 CNN, care citează Politico. Noua strategie europeană pentru sectorul zootehnic marchează o schimbare vizibilă față de perioada în care vacile, porcii și păsările erau prezentate mai ales prin prisma emisiilor și a efectelor asupra mediului.
Documentul prezentat la Strasbourg folosește un limbaj apropiat politicilor de securitate. Comisia consideră că fermele zootehnice susțin producția de alimente, mențin terenurile agricole în exploatare și reduc riscul abandonului rural, inclusiv în regiunile estice ale Uniunii. În această logică, animalele de fermă și capacitatea Europei de a produce carne, lapte și ouă devin componente ale pregătirii pentru crize și ale reducerii dependenței de importuri.
Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru coeziune și reforme, Raffaele Fitto, a afirmat că zootehnia nu ține doar de agricultură, ci și de competitivitate, securitate alimentară și viitorul Europei. La rândul său, comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a susținut că sectorul generează anual aproximativ 400 de miliarde de euro, oferă șapte milioane de locuri de muncă și contribuie la un excedent comercial de 37 de miliarde de euro.
De ce își schimbă Bruxelles-ul strategia
Noua abordare apare după protestele ample ale fermierilor din 2024 și 2025, când tractoarele au blocat mai multe capitale europene. Fermierii au criticat regulile privind poluarea cu azot, reducerea pesticidelor, emisiile de metan și alte obligații asociate Pactului verde european, susținând că acestea le afectează veniturile și viabilitatea exploatațiilor.
În urmă cu câțiva ani, unele state analizau chiar reducerea efectivelor de animale pentru atingerea obiectivelor climatice. În Țările de Jos, autoritățile au luat în calcul cumpărarea fermelor și diminuarea efectivelor cu până la o treime, iar în Irlanda a fost discutată posibilitatea sacrificării a 200.000 de vaci. Noua strategie se îndepărtează de această direcție și pornește de la ideea că un număr prea mic de animale poate deveni o vulnerabilitate economică și alimentară.
Cum vrea Comisia să reducă emisiile
Bruxelles-ul nu propune, în această etapă, o țintă generală de reducere a efectivelor. În schimb, strategia pune accent pe:
- măsurarea emisiilor la nivelul fiecărei ferme;
- recompensarea crescătorilor care folosesc aditivi furajeri;
- selecția animalelor cu emisii mai reduse;
- investiții în tehnologii pentru diminuarea metanului;
- acordarea de stimulente financiare în locul introducerii unor noi obligații.
Comisia susține și necesitatea unei măsurări mai precise a metanului produs de animale. Documentul menționează caracterul „biogenic” al acestuia, pornind de la ideea că metanul rezultat din digestia animalelor face parte dintr-un ciclu natural al carbonului și trebuie evaluat diferit față de emisiile produse de combustibilii fosili.
Această interpretare este contestată de organizațiile de mediu. Peste 30 de grupuri, printre care Greenpeace și Biroul European de Mediu, au avertizat că noile metode de calcul ar putea minimaliza impactul climatic al zootehniei. Reprezentanții acestora susțin că metanul contribuie la încălzirea planetei indiferent de sursa sa și acuză Comisia că evită reducerile mai dificile cerute sectorului.
Investiții estimate la 18 miliarde de euro
Executivul european estimează că zootehnia are nevoie de investiții de aproximativ 18 miliarde de euro, sumă pe care sectorul nu o poate mobiliza singur. Oficialii argumentează că introducerea unor obligații suplimentare ar putea accentua problemele unei industrii deja afectate de profituri reduse, scăderea efectivelor și îmbătrânirea forței de muncă.
Organizațiile fermierilor au primit favorabil schimbarea. Copa-Cogeca a apreciat că sectorul nu mai este prezentat exclusiv drept o sursă de probleme, iar grupul de reflecție Farm Europe consideră strategia începutul unei reveniri după mai mulți ani de mesaje negative venite de la Bruxelles.
Critici din partea consilierilor științifici
Strategia evită însă măsuri recomandate anterior de consilierii științifici ai Uniunii Europene. În martie, Consiliul științific consultativ european privind schimbările climatice avertiza că tehnologia nu va fi suficientă pentru reducerea emisiilor agricole și recomanda diminuarea efectivelor, orientarea consumului către produse vegetale, taxarea emisiilor și eliminarea subvențiilor pentru formele de producție cele mai poluante.
Niciuna dintre aceste propuneri nu apare în noul document. Pentru influențarea consumului, Comisia preferă achizițiile publice, mesele din școli și campaniile de promovare a produselor europene. Christophe Hansen a precizat că Bruxelles-ul nu intenționează să impună diete, ci să păstreze libertatea de alegere a consumatorilor.
Schimbarea de strategie nu elimină disputa dintre agricultură și politicile climatice. Comisia încearcă să protejeze producția alimentară și veniturile fermierilor prin investiții și stimulente, în timp ce organizațiile de mediu avertizează că obiectivele climatice nu pot fi atinse fără măsuri mai ferme. Noua direcție arată însă că, în 2026, securitatea alimentară și stabilitatea sectorului zootehnic au devenit priorități politice mai importante pentru instituțiile europene.
