Greenpeace critică noua strategie europeană pentru sectorul zootehnic, susținând că documentul prezentat de Comisia Europeană nu răspunde principalelor probleme generate de creșterea intensivă a animalelor și ignoră dovezile științifice privind poluarea cu nitrați și emisiile de metan. Organizația consideră că strategia evită măsurile care ar putea reduce impactul zootehniei asupra mediului și schimbărilor climatice.
Potrivit unui comunicat publicat de Greenpeace European Unit, noua strategie privind zootehnia nu abordează în mod direct efectele modelului european de creștere intensivă a animalelor, despre care organizația afirmă că afectează comunitățile rurale, calitatea apei, a aerului și obiectivele climatice ale Uniunii Europene.
Unul dintre principalele reproșuri vizează lipsa referințelor la studiile științifice recente privind nitrații din apa potabilă. Greenpeace susține că documentul nu ia în considerare cercetările care indică riscuri pentru sănătate chiar și la concentrații mai mici decât limita actuală de 50 mg/l stabilită de legislația europeană. Organizația afirmă că strategia menționează doar indirect rolul zootehniei intensive în poluarea cu nitrați și avertizează că Directiva privind nitrații ar putea deveni ținta unor măsuri de dereglementare.
Un alt punct criticat este modul în care Comisia Europeană ar putea calcula în viitor emisiile de metan provenite din agricultură. Greenpeace susține că strategia deschide posibilitatea utilizării conceptului denumit „fără încălzire suplimentară” sau „neutralitate din punctul de vedere al temperaturii”, o metodă de contabilizare care ar considera nivelurile actuale ale emisiilor de metan drept sustenabile. În opinia organizației, această abordare nu este compatibilă cu metodologia utilizată de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) și ar reduce presiunea pentru diminuarea emisiilor din sectorul zootehnic.
Greenpeace citează date ale Agenției Europene de Mediu, potrivit cărora creșterea animalelor generează peste 65% din emisiile de gaze cu efect de seră provenite din agricultură în Uniunea Europeană. De asemenea, agricultura a fost responsabilă pentru aproximativ 94% din emisiile de amoniac înregistrate în UE în 2023, majoritatea fiind asociate sectorului zootehnic.
Organizația atrage atenția și asupra rolului metanului în încălzirea globală, amintind că acest gaz are un efect de încălzire de aproximativ 80 de ori mai mare decât dioxidul de carbon pe o perioadă de 20 de ani. Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale, concentrațiile de metan în atmosferă au fost în 2021 cu 262% mai ridicate decât în perioada preindustrială.
Directorul pentru politici agricole al Greenpeace UE, Marco Contiero, consideră că strategia evită problemele structurale ale sectorului și se bazează prea mult pe promisiuni privind viitoare inovații tehnologice. Acesta susține că fermele zootehnice intensive nu pot deveni sustenabile atunci când concentrează un număr foarte mare de animale, deoarece favorizează poluarea solului, apei și aerului și contribuie semnificativ la emisiile de metan.
Greenpeace mai afirmă că adoptarea unei metode alternative de calcul pentru emisiile de metan ar transfera o parte importantă din efortul necesar atingerii neutralității climatice până în 2050 către celelalte sectoare ale economiei, diminuând responsabilitatea agriculturii. Organizația consideră că reducerea emisiilor provenite din zootehnie ar trebui să rămână o componentă esențială a politicilor climatice europene și cere Comisiei Europene să revizuiască strategia în acord cu cele mai recente dovezi științifice.