În acest articol
Ciprul cere întărirea biosecurității în fermele zootehnice europene, pe fondul presiunii tot mai mari exercitate de bolile animale asupra producției, comerțului și veniturilor crescătorilor. La reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit din 13 iulie 2026, ministrul cipriot al Agriculturii, Maria Panayiotou, a solicitat măsuri mai puternice de prevenire și intervenție, finanțare suficientă și reguli adaptate particularităților fiecărui stat membru, relatează StockWatch.
Intervenția a avut loc în cadrul discuțiilor despre strategia Uniunii Europene pentru zootehnie și Planul de acțiune privind proteinele. Ciprul consideră că cele două inițiative trebuie să contribuie la securitatea alimentară, competitivitatea fermelor și reducerea dependențelor externe, fără ca noile cheltuieli să fie transferate unilateral asupra bugetului Politicii Agricole Comune.
Prevenirea bolilor animale devine o problemă economică
Pentru ferme, biosecuritatea nu înseamnă doar respectarea unor proceduri sanitare. Apariția unui focar poate determina sacrificarea efectivelor, interzicerea deplasării animalelor, suspendarea vânzărilor și blocarea exporturilor.
Riscul este vizibil și în România. Un focar de pestă a micilor rumegătoare confirmat la Viișoara, în județul Mureș a dus la decizia sacrificării a 847 de ovine, după moartea a aproximativ 160 de miei. Cazul a fost legat de un focar anterior, cele două turme pășunând în apropiere.
Astfel de episoade arată de ce statele membre solicită investiții în:
- supravegherea și depistarea rapidă a bolilor;
- controlul circulației animalelor;
- dezinfecția exploatațiilor și a echipamentelor;
- laboratoare și capacități veterinare;
- mecanisme de intervenție și despăgubire;
- protejarea comerțului cu animale și produse de origine animală.
În cazul statelor insulare, precum Cipru, vulnerabilitatea este amplificată de dependența de transport, importuri și un număr limitat de rute comerciale. Un focar poate afecta rapid aprovizionarea și accesul producătorilor la piețele externe.
Finanțarea nu trebuie transferată integral către PAC
Maria Panayiotou a susținut că strategia pentru zootehnie și Planul privind proteinele au nevoie de resurse adecvate și de flexibilitate în aplicare. Mesajul Ciprului este că măsurile suplimentare nu ar trebui finanțate exclusiv prin redistribuirea fondurilor deja destinate plăților și investițiilor agricole.
Această poziție este relevantă pentru fermele europene deoarece noua orientare a Comisiei tratează zootehnia drept un sector strategic pentru producția alimentară și autonomia Uniunii. Strategia europeană pentru zootehnie estimează necesarul de investiții al sectorului la aproximativ 18 miliarde de euro, într-un moment în care multe exploatații se confruntă cu marje reduse, efective în scădere și costuri ridicate.
În lipsa unor surse suplimentare de finanțare, există riscul ca investițiile în biosecuritate, bunăstare, reducerea emisiilor și modernizarea adăposturilor să concureze pentru aceleași fonduri. Pentru crescători, problema esențială va fi dacă noile cerințe vor fi însoțite de sprijin financiar și perioade de adaptare sau vor deveni costuri obligatorii suportate direct de exploatații.
Bolile animale afectează și comerțul
Consecințele economice depășesc fermele în care sunt confirmate focarele. Restricțiile sanitare pot afecta transportatorii, abatoarele, procesatorii și exportatorii, iar animalele care nu mai pot fi livrate rămân în exploatații și generează cheltuieli suplimentare cu furajarea și îngrijirea.
În România, discuțiile privind posibila compensare a pierderilor oierilor provocate de blocarea exporturilor nu s-au concretizat încă într-o schemă publicată. Nu sunt confirmate bugetul, criteriile de eligibilitate, formula de calcul și calendarul plăților.
Acest context susține solicitarea Ciprului pentru o abordare europeană mai solidă. Biosecuritatea poate reduce probabilitatea apariției și răspândirii bolilor, însă, atunci când focarele sunt confirmate, fermele au nevoie și de proceduri rapide pentru control, despăgubiri și reluarea comerțului.
Condiții egale pentru crescătorii europeni
Ministrul cipriot a cerut și menținerea unor condiții concurențiale echitabile pentru crescătorii din Uniunea Europeană. Fermele europene trebuie să respecte cerințe sanitare, de mediu și de bunăstare care presupun investiții, personal și costuri administrative.
Pentru ca aceste obligații să nu reducă competitivitatea producătorilor din UE, discuțiile europene vor trebui să stabilească modul în care sunt tratate importurile, standardele aplicabile produselor provenite din afara Uniunii și sprijinul acordat exploatațiilor care trebuie să se adapteze.
Ciprul a susținut, în aceeași reuniune, protejarea indicațiilor geografice, considerate importante pentru autenticitatea produselor, veniturile producătorilor și economia zonelor rurale. Maria Panayiotou a menționat și rolul femeilor în sectorul agroalimentar, în contextul desemnării anului 2026 drept Anul internațional al femeii fermier.
Intervenția Ciprului reprezintă o poziție prezentată în Consiliul UE, nu o decizie adoptată. Următoarea etapă este stabilirea măsurilor concrete, a surselor de finanțare și a responsabilităților statelor membre în cadrul strategiei pentru zootehnie și al Planului privind proteinele.
