În acest articol
Arșița taie estimările la cartofi în vestul Ucrainei, iar semnalul vine exact când România intră în maturarea și recoltarea primelor soiuri din principalele bazine cartoficole. În regiunea Volyn, Vasyl Arshulik, șeful fermei Eko-Tur, estimează că în condițiile exploatației sale producția va fi cu aproximativ 40% sub nivelul planificat, potrivit informațiilor publicate inițial de Business.Rayon. Este o estimare făcută pentru ferma respectivă, nu o prognoză oficială pentru întreaga regiune Volyn sau pentru Ucraina. În România, Administrația Națională de Meteorologie indică pentru 19–25 august temperaturi ridicate și secetă pedologică în cea mai mare parte a Transilvaniei, în timp ce cartoful ajunge la maturitate tehnologică și începe local recoltarea.
Situația este importantă pentru piața românească deoarece vine după un sezon în care problema producătorilor de cartofi a fost până acum mai degrabă prețul redus și presiunea ofertei, nu lipsa de marfă. AGRONET.ro a analizat recent situația din Covasna și Harghita și posibilul efect al unei recolte mai mici în vestul Europei. Pierderile semnalate acum în vestul Ucrainei adaugă încă un risc pentru oferta regională, fără ca deocamdată să poată fi vorba despre un deficit confirmat.
Minusul de 40% din Volyn nu este o prognoză pentru toată Ucraina
Declarația lui Vasyl Arshulik a fost făcută la o demonstrație de câmp organizată în localitatea Usychi, districtul Lutsk. Fermierul a explicat că temperaturile ridicate au slăbit plantele și au afectat formarea tuberculilor, iar în condițiile fermei sale se așteaptă la un minus de aproximativ 40% față de producția planificată.
În aceeași demonstrație au fost prezentate 47 de soiuri de cartof din selecție ucraineană, germană și franceză. La săparea de control a câte șase plante, soiurile Larissa, Atoll și Elodie au avut cele mai bune rezultate, cu 5,15–5,75 kg. Aceste valori descriu însă rezultatele testului respectiv și nu pot fi transformate într-o estimare de producție la hectar.
Organizatorii pun accent și pe materialul de plantare sănătos, în condițiile în care bolile virotice pot produce pierderi suplimentare. În Volyn este pregătită și o seră automatizată pentru producerea materialului de plantare sănătos.
În România, cartoful intră acum în faza decisivă
Prognoza agrometeorologică pentru 19–25 august oferă cel mai actual reper pentru culturile românești. ANM estimează temperaturi maxime cuprinse între 23 și 40°C, iar mediile zilnice ar urma să fie cu 1–9°C peste normele multianuale în majoritatea zonelor agricole. Sunt posibile ploi locale, inclusiv averse cu cantități importante de apă, dar distribuția acestora va fi neuniformă.
Pentru cartof, ANM indică în Transilvania, Crișana, Banat și Moldova continuarea dezvoltării tuberculilor, veștejirea vrejilor și maturitatea tehnologică a soiurilor de vară. Local, poate începe recoltarea.
În același timp, rezerva de umiditate măsurată de ANM pe stratul de 0–100 cm la porumbul neirigat este scăzută sau deosebit de scăzută în cea mai mare parte a Transilvaniei, dar și în Banat, Crișana, Maramureș și în mare parte din Moldova. Indicatorul este calculat pentru porumb și nu măsoară direct umiditatea din parcelele de cartof, însă confirmă deficitul general de apă din numeroase zone agricole.
Harghita pornea în iulie cu o cultură bună, dar cu 900 de hectare mai puțin
Situația românească nu poate fi pusă, cel puțin deocamdată, pe același plan cu pierderea raportată de ferma din Volyn. La jumătatea lunii iulie, Direcția pentru Agricultură Județeană Harghita aprecia că plantațiile de cartof se prezentau bine spre foarte bine, iar până atunci nu fuseseră semnalate atacuri de mană. Temperaturile mai moderate din bazinul intramontan și ploile slabe, dar repetate, ajutaseră cultura. AGRONET.ro a prezentat pe larg perspectivele recoltei de cartofi din Harghita.
Problema structurală este alta: suprafața continuă să scadă. În 2026, în Harghita sunt aproximativ 5.000 de hectare cu cartofi, față de circa 5.900 de hectare în 2025. În primăvară, DAJ Harghita estima că aproximativ 3.000 de hectare se află în exploatații profesionale, restul fiind în principal suprafețe cultivate pentru consum propriu.
Nu există însă, la 18 august, o estimare oficială finală a producției județene care să arate dacă vremea din ultima lună a redus randamentul față de perspectivele bune din iulie. Tocmai de aceea, următoarele săptămâni și primele rezultate de la recoltare vor fi decisive.
Covasna rămâne unul dintre punctele cheie ale pieței românești
Covasna are o greutate și mai mare în producția națională. Datele INS analizate de AGRONET.ro arată că județul a furnizat 19,8% din producția de cartofi a României în 2023, fiind al doilea după Suceava, cu 25,4%.
Suprafața covăsneană a coborât de la 14.516 hectare în 2023 la 14.006 hectare în 2024. Această reducere, împreună cu retragerea suprafețelor din Harghita, înseamnă că România intră într-o eventuală perioadă de restrângere a ofertei regionale cu o bază de producție mai mică decât în anii anteriori.
AGRONET.ro a analizat aceste date în articolul despre recolta așteptată în Covasna și Harghita și modificarea pieței europene a cartofului.
În România, cartoful este încă mai ieftin decât anul trecut
Semnalul din Ucraina vine într-o piață românească aflată până acum sub presiunea prețurilor mici. În iulie, producători din Lungulețu reclamau oferte angro sub costurile de producție, AGRONET.ro relatând despre dificultățile de valorificare și prețurile coborâte ale cartofului românesc.
Aceeași tendință se vede și la consumator. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică pentru iulie 2026 arată că prețul cartofilor era cu 13,68% mai mic decât în iulie 2025. Indicatorul măsoară prețul de consum și nu prețul primit de fermier, dar confirmă că piața românească nu se afla, până în iulie, într-un episod de scumpire determinat de lipsa produsului.
Două riscuri opuse se întâlnesc în această toamnă
Pentru producătorii români, tabloul devine mai complicat decât la începutul verii. Atunci, principala problemă era surplusul de cartofi din Europa și presiunea exercitată asupra prețurilor din România. Acum apar succesiv avertismente privind efectele căldurii și secetei în vestul Europei, iar în vestul Ucrainei o fermă importantă estimează pierderi de 40%.
În același timp, nici România nu este ferită de deficitul de apă. ANM indică secetă pedologică în mare parte din Transilvania exact în perioada în care tuberculii ajung la maturitate, iar suprafețele cultivate în două dintre marile bazine, Harghita și Covasna, s-au redus în ultimii ani.
Asta nu permite încă o concluzie privind prețul din toamnă. Pentru ca piața să se întoarcă efectiv în favoarea producătorilor români trebuie să se confirme simultan două lucruri: reducerea ofertei în țările și regiunile concurente și o recoltă suficient de bună în fermele românești pentru a exista marfă de vândut.
Semnalul din Volyn trebuie citit, așadar, împreună cu ceea ce se întâmplă acum în România: piața trece de la problema surplusului și a prețurilor mici către o perioadă în care randamentele finale din august și septembrie pot schimba rapid raportul dintre ofertă și cerere.
