În acest articol
Mazărea din regiunea Mării Negre are recoltă bună, dar exportul se lovește de transport, iar efectul se vede într-o piață regională cu diferențe neobișnuit de mari: circa 210 euro/tonă pentru mazărea galbenă FCA Odesa, 250–290 euro/tonă pentru mazărea furajeră din România și până la 490–546 euro/tonă în Ungaria. Datele prezentate de Agrointeligența arată că problema nu mai este disponibilitatea recoltei, ci capacitatea de a muta marfa spre cumpărători la un cost competitiv.
În Ucraina, recoltarea mazării era deja foarte avansată la sfârșitul lunii iulie. AGRONET.ro a prezentat datele Ministerului ucrainean al Agriculturii, potrivit cărora până la 28 iulie fuseseră recoltate 549.500 de tone de mazăre de pe 279.500 de hectare, adică 94,6% din suprafața planificată. Randamentul mediu era de 1,97 tone/hectar.
Aproape 58% din mazărea ucraineană recoltată venea din trei regiuni
Concentrarea producției în sudul și estul Ucrainei face ca funcționarea logisticii din Marea Neagră să fie cu atât mai importantă. La 28 iulie, trei regiuni cumulau aproximativ 318.300 de tone de mazăre, aproape 58% din volumul recoltat la nivel național până la acea dată:
- Odesa – 184.700 de tone;
- Nikolaev – 106.800 de tone;
- Dnipropetrovsk – 26.800 de tone.
Numai regiunea Odesa reprezenta aproximativ o treime din recolta raportată. În aceste condiții, perturbarea porturilor nu afectează o zonă periferică a producției, ci una dintre principalele regiuni de origine a mărfii.
La Odesa, mazărea galbenă este indicată acum la aproximativ 210 euro/tonă FCA, iar mazărea verde la circa 300 euro/tonă FCA, niveluri apropiate de cele din săptămâna precedentă. Fermierii nu acceptă deocamdată reduceri importante, susținuți de rezultatele bune ale recoltei, dar cumpărătorii trebuie să adauge costul tot mai ridicat al transportului.
Ungaria ajunge la 490–546 euro/tonă pentru mazărea furajeră
Diferențele de preț dintre piețele regionale sunt foarte mari. În Ungaria, mazărea furajeră este indicată la aproximativ 175–195 forinți/kg, echivalentul a circa 490–546 euro/tonă, potrivit datelor prezentate de sursă.
România se află mult sub acest interval. Pentru piața românească este indicat un nivel de aproximativ 250–290 euro/tonă, respectiv circa 1,3–1,5 lei/kg la cursul de 5,24 lei pentru un euro.
Polonia apare cu un reper și mai redus, în jur de 230 euro/tonă, în timp ce Serbia se situează între 293 și 414 euro/tonă.
Piață | Produs / condiție indicată | Preț raportat |
|---|---|---|
Ucraina, Odesa | mazăre galbenă, FCA | aproximativ 210 euro/t |
Ucraina, Odesa | mazăre verde, FCA | aproximativ 300 euro/t |
România | mazăre furajeră | aproximativ 250–290 euro/t |
Polonia | mazăre | aproximativ 230 euro/t |
Serbia | mazăre, angro | aproximativ 293–414 euro/t |
Ungaria | mazăre furajeră | aproximativ 490–546 euro/t |
Marea Britanie, Londra | mazăre verde, FOB | aproximativ 970 euro/t |
Marea Britanie, Londra | mazăre marrowfat, FOB | aproximativ 1.270 euro/t |
Diferențele nu provin numai din raportul dintre ofertă și cerere. Tipul de mazăre, destinația, condiția comercială și mai ales accesul la transport schimbă puternic valoarea mărfii între origine și destinație.
În cazul mazării verzi, comparația este deosebit de puternică: aproximativ 300 euro/tonă FCA Odesa, față de circa 970 euro/tonă FOB Londra. Reperul britanic este de peste trei ori mai mare. Pentru soiurile marrowfat destinate consumului alimentar, piața britanică ajunge chiar la aproximativ 1.270 euro/tonă.
Transportul spre estul Mediteranei a ajuns la 32–45 euro/tonă
Costul transportului pentru marfa din regiunea Mării Negre către destinații din estul Mediteranei este indicat acum la aproximativ 32–45 euro/tonă, după ce înainte de intensificarea blocajelor se situa sub 30 euro/tonă.
La un preț de aproximativ 210 euro/tonă pentru mazărea galbenă FCA Odesa, numai cei 32–45 euro/tonă necesari transportului reprezintă echivalentul a aproximativ 15–21% din valoarea mărfii la origine. Pentru cumpărător, avantajul unui preț redus în Ucraina poate fi astfel diminuat rapid de navlu, asigurări, transbordare și întârzieri.
Problema este mai amplă decât piața mazării. AGRONET.ro a arătat la începutul lunii august că rutele alternative ale Ucrainei pot prelua numai aproximativ jumătate din capacitatea porturilor maritime. Porturile de la Marea Neagră pot gestiona aproximativ 6 milioane de tone de produse agricole lunar, în timp ce transportul feroviar, rutier și pe Dunăre ar putea prelua împreună aproximativ 3–3,3 milioane de tone.
Pentru ansamblul cerealelor și oleaginoaselor, autoritățile ucrainene estimau că folosirea acestor rute alternative adaugă aproximativ 45–50 de dolari/tonă la costurile suportate de producători.
Constanța și Dunărea intră din nou în ecuație
Atacurile asupra infrastructurii portuare din zona Odesa au determinat redirecționarea mărfurilor către căile ferate, transportul rutier, porturile dunărene și porturile din Uniunea Europeană. Constanța este una dintre principalele ieșiri alternative.
Pentru fermierii români, acest lucru creează concurență nu doar între loturile de mazăre, ci și pentru infrastructură: barje, vagoane, camioane, silozuri, terminale și ferestre de încărcare.
Situația este complicată de nivelul redus al Dunării. AGRONET.ro relata încă din iulie că exporturile ucrainene pierduseră o parte importantă din capacitatea maritimă, în timp ce debitul scăzut obliga unele barje să circule cu încărcături mai mici. Navlul dintre Reni sau Izmail și Constanța ajunsese la aproximativ 28 de dolari/tonă la 20 iulie, cu circa 7 dolari/tonă peste nivelul de la începutul lunii.
Pentru mazăre, o cultură cu volume comerciale mai mici decât grâul sau porumbul, problema poate fi și disponibilitatea efectivă a spațiului de transport. Exportatorii tind să acorde prioritate mărfurilor pentru care există contracte urgente sau o valoare mai mare pe tonă, ceea ce poate lăsa mazărea în așteptare chiar într-un an cu recoltă bună.
Rusia, cu circa 6 milioane de tone, rămâne un actor major
Și infrastructura rusească de la Marea Neagră este afectată de conflict. Rusia este indicată drept cel mai mare producător mondial de mazăre, cu o recoltă estimată în jurul valorii de 6 milioane de tone.
Problemele logistice simultane din Rusia și Ucraina fac ca o parte importantă din oferta mondială să depindă de aceleași riscuri regionale. Piața poate avea suficientă marfă în ferme și depozite, dar disponibilitatea pentru importatori depinde de funcționarea porturilor și de costul transportului.
UE estimează 2,27 milioane de tone de mazăre în 2026/2027
Pe piața europeană, Comisia Europeană estimează o producție de aproximativ 2,27 milioane de tone de mazăre boabe în sezonul 2026/2027, cu circa 6,5% mai puțin decât în sezonul precedent. Calculată pornind de la această scădere, recolta sezonului 2025/2026 s-ar fi situat în jurul a 2,43 milioane de tone.
Pe termen mai lung, mazărea are și sprijinul unei schimbări structurale în politica europeană pentru proteine. Planul european analizat de AGRONET.ro urmărește creșterea ponderii proteinelor din semințe oleaginoase și culturi proteice produse în UE. În 2025, numai aproximativ 25% din aceste proteine utilizate în Uniune proveneau din producția internă, iar obiectivul pentru 2035 este de 35%.
Pentru mazăre, bob, soia și lupin, direcția poate însemna o cerere europeană mai mare pentru furaje produse local. Pe termen imediat însă, prețurile sunt dictate de o problemă mult mai concretă: unde se află marfa și cât costă să ajungă la cumpărător.
Piața din august arată această ruptură foarte bine. Ucraina are mazăre galbenă la aproximativ 210 euro/tonă și verde la 300 euro/tonă, România se află în jurul a 250–290 euro/tonă pentru mazărea furajeră, Ungaria urcă la 490–546 euro/tonă, iar Marea Britanie ajunge la 970 euro/tonă pentru mazărea verde. Recolta există, însă accesul la transport și la piețele de destinație valorează în acest moment sute de euro pe tonă.
