În acest articol
Panourile fotovoltaice pot păstra mai multă apă în solul cultivat cu hamei, arată rezultatele proiectului oficial HoPVen al Hochschule Weihenstephan-Triesdorf, care testează în Bavaria prima instalație comercială Agri-PV amplasată deasupra unei culturi de hamei. Datele sunt relevante și pentru România, unde proiectele agrivoltaice și investițiile solare din ferme se extind: experimentul german arată că umbrirea poate reduce stresul hidric și poate adăuga producția de electricitate, dar prea multă umbră începe să coste în recolta agricolă.
Proiectul este urmărit științific de Hochschule Weihenstephan-Triesdorf și Fraunhofer Institute for Solar Energy Systems ISE, cu finanțare federală germană. Instalația pilot a fermierului Josef Wimmer din Hallertau a fost finalizată în 2023, ocupă aproximativ 1,3 hectare, are o putere de 977 kWp, iar modulele sunt montate la aproximativ șapte metri deasupra culturii. Fraunhofer estimează că producția electrică poate acoperi consumul a aproximativ 200 de gospodării.
Sub panouri, apa rămâne mai mult timp în sol
Cea mai interesantă concluzie pentru fermierii care lucrează în zone afectate de secetă nu este producția de electricitate, ci comportamentul apei în sol.
În testele efectuate în 2024 și 2025, cercetătorii au observat o tendință de menținere mai îndelungată a umidității solului în suprafețele umbrite de panouri. Diferența a fost mai evidentă în 2025, sezonul mai sărac în precipitații. Au fost măsurate un conținut mai ridicat de apă în sol și tensiuni de sucțiune mai reduse în zonele protejate de instalația Agri-PV.
A fost observată și o infiltrare mai bună a apei în anumite zone. Sistemul nu rezolvă însă automat problema gestionării precipitațiilor: cercetătorii au constatat că panourile distribuie neuniform apa de ploaie, iar în apropierea marginilor de scurgere au apărut inclusiv episoade locale de eroziune.
Pentru proiectarea unei instalații agricole, rezultatul este important. Panoul poate funcționa simultan ca generator de energie și ca element de control al microclimatului, dar forma și poziția lui trebuie calculate astfel încât apa să nu fie doar conservată, ci și distribuită corect.
Mai puțin soare nu înseamnă automat mai mult hamei
Rezultatele oficiale aduc și o corecție importantă ideii că umbrirea este întotdeauna benefică.
Cercetarea a comparat două niveluri de reducere a radiației solare, de aproximativ 28% și 37%, cu suprafețe fără panouri. La umbrirea moderată, de aproximativ 28%, scăderile de producție au fost mai limitate:
Soi de hamei | 2024 | 2025 |
|---|---|---|
Hallertauer Tradition | -17% | -9% |
Herkules | -11% | -19% |
La reducerea mai puternică a luminii, de aproximativ 37%, pierderile au crescut:
Soi de hamei | 2024 | 2025 |
|---|---|---|
Hallertauer Tradition | -38% | -27% |
Herkules | -38% | -33% |
Așadar, beneficiul asupra apei trebuie pus în balanță cu fotosinteza și randamentul. În condițiile testate, umbra moderată a oferit un compromis mult mai bun decât umbrirea puternică.
Calitatea hameiului a rezistat mai bine decât cantitatea
Scăderea producției nu s-a transmis în aceeași proporție către calitatea hameiului. Cercetătorii arată că nivelul compușilor importanți pentru utilizarea hameiului a fost mai stabil decât randamentul fizic.
Conținutul de acizi alfa, esențiali pentru amăreala berii, a reacționat mai ales la umbrirea intensă, unde a fost observată o reducere moderată. În cazul uleiurilor de hamei au existat variații, dar fără o relație simplă și constantă cu nivelul de umbrire.
Există și un risc fitosanitar. Condițiile create sub panouri au favorizat în anumite situații făinarea, iar intensitatea atacului a depins de soi, densitatea vegetației, vreme și nivelul de umbrire. Agri-PV nu poate fi tratată, prin urmare, doar ca o instalație energetică amplasată deasupra culturii; schimbarea microclimatului modifică și presiunea bolilor.
80% hamei plus 70% energie: terenul a ajuns la o eficiență combinată de 150%
Un rezultat deosebit de relevant este eficiența utilizării terenului. În evaluarea prezentată de cercetători în 2025, sistemul a ajuns la o eficiență combinată de 150%, exprimată prin aproximativ 80% din producția agricolă de referință și 70% din componenta energetică de referință.
Procentul nu înseamnă o creștere de 50% a producției de hamei și nici un randament financiar de 150%. Este un indicator care compară ce produce aceeași suprafață atunci când agricultura și energia sunt realizate împreună cu situația în care ar fi realizate separat.
Acesta este, de fapt, argumentul central pentru Agri-PV: o anumită pierdere de producție agricolă poate fi acceptabilă dacă terenul continuă să producă suficientă marfă și, simultan, generează o cantitate importantă de energie.
România începe deja să testeze aceeași logică a utilizării duble
Pentru agricultura românească, proiectul din Bavaria vine într-un moment în care conceptul Agri-PV începe să capete dimensiuni comerciale.
AGRONET.ro a prezentat proiectul agrivoltaic de 410 MW de la Șimand, județul Arad, prevăzut pe aproape 325 de hectare de teren agricol extravilan. Proiectul este relevant prin principiul utilizării simultane a terenului pentru energie și activitate agricolă, chiar dacă nu reproduce modelul german pentru hamei.
Tot AGRONET.ro a analizat recent o altă formă de utilizare duală, în care oile pot asigura întreținerea vegetației din parcurile fotovoltaice, astfel încât aceeași suprafață să genereze atât energie, cât și producție zootehnică.
În paralel, apetitul fermelor pentru investiții fotovoltaice este deja foarte mare. În sesiunea încheiată pe 14 august, AFIR a primit 1.177 de proiecte solare, pentru care au fost solicitate peste 282 de milioane de euro ajutor nerambursabil, față de un buget de 265 de milioane de euro. Schema finanțează autoconsumul și nu trebuie confundată cu o finanțare dedicată Agri-PV.
Lecția pentru fermele românești este despre proiectare, nu doar despre panouri
Experimentul cu hameiul arată că întrebarea pentru o fermă nu ar trebui să fie doar „câtă energie produce instalația?”, ci și ce se întâmplă cu planta de dedesubt.
Pentru o cultură agricolă trebuie calculate simultan:
- cantitatea de lumină care rămâne disponibilă;
- efectul asupra temperaturii și evaporării;
- distribuția precipitațiilor;
- necesarul de irigare;
- randamentul agricol pierdut sau câștigat;
- modificarea presiunii bolilor;
- energia produsă;
- venitul suplimentar pe hectar.
Rezultatele din Hallertau nu pot fi transferate direct la viță-de-vie, livezi, legume sau alte culturi din România. Ele arată însă că Agri-PV poate deveni mai mult decât o soluție de producere a electricității: dacă instalația este adaptată culturii, panourile pot funcționa și ca instrument pentru reducerea stresului termic și conservarea apei.
În același timp, testul german avertizează că excesul de umbră poate transforma avantajul în pierdere de recoltă. Pentru fermele românești care vor ajunge la astfel de investiții, valoarea proiectului va depinde tocmai de găsirea punctului în care producția agricolă rămâne suficient de mare, iar energia și protecția climatică justifică suprafața ocupată.
