În acest articol
Fotovoltaicele au produs 3.174 MW la prânz în 17 august, ajungând la aproximativ 55% din producția internă de electricitate, care se situa în jurul valorii de 5.800 MW. Datele pot fi urmărite în graficul Sistemului Electroenergetic Național publicat de Transelectrica, operatorul de transport și de sistem. Valorile din acest grafic sunt mărimi instantanee, aferente momentului afișat.
Dublură parțială: AGRONET.ro a publicat deja, pe 11 august, despre producția fotovoltaică de 3.140 MW, care acoperea 52% din producția națională. Informația din 17 august este o actualizare a aceluiași subiect, cu o producție solară mai mare cu 34 MW, adică aproximativ 1,1%.
Calificarea valorii de 3.174 MW drept „nou record absolut” nu este suficient de sigură pentru a fi preluată ca atare. Un istoric care monitorizează datele SEN indică valori de până la 3.177 MW în 4 august 2026. În lipsa unei confirmări distincte din partea Transelectrica privind un record stabilit la 17 august, cifra de 3.174 MW este mai corect prezentată ca un nou vârf de producție foarte apropiat de maximul observat în această lună.
Energia solară a dominat producția de la prânz
La momentul de vârf, fotovoltaicele furnizau mai mult de jumătate din electricitatea produsă în România. Celelalte surse aveau contribuții mult mai mici, într-un sistem energetic afectat simultan de secetă și de indisponibilitatea producției nucleare.
Nuclearelectrica a început în dimineața zilei de 13 august oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, după scăderea continuă a nivelului Dunării. Unitatea 1 era deja oprită, iar compania preciza atunci că ambele unități erau menținute în stare de oprire sigură și urmau să fie reconectate în funcție de evoluția nivelului fluviului.
În această situație, producția fotovoltaică din timpul zilei a căpătat o pondere neobișnuit de mare în mixul energetic. AGRONET.ro a analizat deja efectul simultan al debitului redus al Dunării și al producției solare ridicate.
Diferența dintre prânz și seară rămâne problema principală
Producția solară ridicată poate împinge România către export în orele însorite, însă aportul fotovoltaic scade rapid spre seară și dispare după apus. În lipsa unor capacități suficiente de stocare și a altor surse controlabile, sistemul trebuie să acopere atunci consumul din hidrocentrale, centrale pe gaze și cărbune, baterii sau importuri.
Pentru agricultură, aceeași problemă apare la nivelul unei ferme. Panourile produc cel mai mult în timpul zilei, astfel că investiția este valorificată mai bine atunci când pomparea apei, răcirea, ventilația, procesarea sau alte consumuri pot fi suprapuse peste orele de producție solară.
Cererea pentru astfel de investiții este deja ridicată. AFIR a primit în ultima sesiune 1.177 de proiecte pentru energie solară în agricultură și industria alimentară, cu solicitări de ajutor nerambursabil de peste 282 de milioane de euro, față de o alocare de 265 de milioane de euro.
Producția de 3.174 MW din 17 august confirmă astfel ritmul rapid în care energia solară câștigă pondere în Sistemul Electroenergetic Național. Pentru ferme, întrebarea importantă se mută treptat de la simpla instalare a panourilor către cât din energia produsă poate fi consumată direct și cât poate fi mutată, prin stocare, către orele în care exploatația are efectiv nevoie de ea.
