În acest articol
Energia solară a ajuns la un record de 3.140 MW în România, acoperind 52% din producția națională de electricitate la ora 14:20, marți, 11 august 2026, potrivit datelor prezentate de Economedia. Ponderea este relevantă și pentru fermele care investesc în sisteme fotovoltaice: producția abundentă din timpul zilei face tot mai importantă folosirea directă a energiei, mutarea consumului în orele însorite și, unde profilul exploatației o justifică, stocarea în baterii.
La momentul recordului, producția totală de electricitate a României era de 5.850 MW. Fotovoltaicele furnizau 3.140 MW, în timp ce centralele pe gaze produceau aproximativ 950 MW, cele pe cărbune 750 MW, iar hidrocentralele numai 330 MW. Producția solară era astfel mai mare decât aportul oricărei alte surse și depășea de peste două ori capacitatea totală a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă.
De la aproape jumătate din producție la 52% în mai puțin de două săptămâni
Recordul din 11 august vine la scurt timp după un alt interval în care energia solară a dominat sistemul energetic românesc. Pe 30 iulie, AGRONET.ro relata că fotovoltaicele asigurau aproape jumătate din producția de electricitate, într-un moment în care România producea 5.787 MW, consuma 4.581 MW și exporta aproximativ 1.205 MW.
Pe 11 august, producția solară ridicată a permis din nou României să fie exportator net de electricitate în timpul zilei. Situația se poate inversa însă după apus, când aportul fotovoltaic dispare, iar consumul trebuie acoperit din alte surse sau din import.
Diferența dintre prânz și seară devine tot mai importantă pe măsură ce capacitatea fotovoltaică instalată crește. În orele cu soare poate exista un excedent important de electricitate, în timp ce vârful de consum de seară trebuie acoperit fără contribuția panourilor.
Fermele pot valorifica mai bine energia dacă mută consumul în orele cu soare
Pentru exploatațiile agricole care produc energie pentru autoconsum, această schimbare a sistemului energetic are o consecință practică. Economia obținută dintr-o instalație fotovoltaică depinde tot mai mult de suprapunerea dintre producție și consum.
În funcție de profilul fermei, în intervalele cu producție solară ridicată pot fi programate, în anumite limite:
- pomparea apei și unele operațiuni de irigare;
- răcirea și ventilația;
- sortarea și procesarea;
- funcționarea unor mori, pompe sau alte echipamente;
- încărcarea utilajelor și vehiculelor electrice;
- alte consumuri care nu trebuie menținute permanent.
Exploatațiile zootehnice, depozitele frigorifice și unitățile de procesare au însă consumuri care continuă și după apus. În aceste cazuri, simpla instalare a panourilor nu elimină necesarul de electricitate din rețea.
AGRONET.ro a analizat și limitele sistemelor fotovoltaice fără baterii. Pentru o fermă, dimensionarea investiției trebuie raportată la consumul real pe intervale orare, nu numai la suprafața disponibilă pentru instalarea panourilor.
Stocarea devine veriga dintre recordurile de la prânz și consumul de seară
Economedia indică pentru România aproximativ 1.100 MW de capacități de stocare instalate, în raport cu un necesar estimat de cel puțin 2.000 MW. Cifra arată dimensiunea problemei create de concentrarea producției fotovoltaice în timpul zilei.
Direcția este aceeași la nivel european. Planul european de electrificare prezentat de AGRONET.ro prevede creșterea capacității de stocare din Uniunea Europeană de la aproximativ 55 GW în 2026 la 200 GW până în 2030. România a indicat, în cadrul angajamentelor pentru perioada 2026–2028, o capacitate suplimentară de stocare de 2.496 MW.
Pentru ferme, bateria poate muta o parte din energia produsă la prânz către orele în care funcționează instalațiile de răcire, muls, ventilație, pompare sau procesare. Rentabilitatea depinde însă de capacitatea bateriei, numărul ciclurilor, profilul consumului, costurile de racordare și diferența dintre valoarea energiei autoconsumate și cea preluată ulterior din rețea.
Energia solară câștigă rapid teren și la nivel european
Recordul românesc se înscrie într-o tendință mai largă. Energia solară a devenit principala sursă de electricitate din Uniunea Europeană în iunie 2026, când a furnizat 25% din consumul blocului comunitar și a produs un record lunar de 52 TWh.
În numai cinci ani, producția solară lunară din UE a crescut de la aproximativ 21 TWh în iunie 2021 la 52 TWh în iunie 2026. Extinderea rapidă a capacităților fotovoltaice mută astfel problema de la simpla producere a electricității către racordare, autoconsum, flexibilitatea consumului și stocare.
Pentru agricultură, recordul din 11 august arată cât de multă energie poate deveni disponibilă exact în intervalele cu radiație solară puternică. Fermele care folosesc irigații, răcire, ventilație sau procesare au posibilitatea să valorifice direct această producție, iar acolo unde consumul continuă după apus, stocarea devine o componentă tot mai importantă a calculului investiției.
