În acest articol
Un crescător german și-a redus cu 50% costurile cu electricitatea printr-un sistem energetic care combină gunoiul de grajd provenit de la cai cu panouri fotovoltaice, baterii, pompe de căldură și încălzire pe așchii de lemn, relatează agrarheute. Ferma lui Heiner Sudowe, din landul german Saxonia Inferioară, folosește astfel un reziduu produs zilnic de animale ca parte a infrastructurii energetice a exploatației.
Elementul neobișnuit al sistemului este platforma pentru gunoiul de cal, utilizată ca schimbător de căldură. Sursa precizează că gunoiul proaspăt permite recuperarea unei cantități mai mari de energie, însă materialul disponibil nu oferă parametrii tehnici ai instalației, puterea termică sau investiția necesară.
Gunoiul de cal intră într-un sistem cu mai multe surse de energie
Ferma nu se bazează pe o singură tehnologie. Sudowe a legat mai multe surse și echipamente într-un sistem comun de gestionare a energiei:
- gunoiul de cal este utilizat ca sursă de căldură;
- energia electrică este produsă și cu panouri fotovoltaice;
- bateriile permit stocarea unei părți din electricitatea produsă;
- pompele de căldură participă la asigurarea necesarului termic;
- o instalație pe așchii de lemn completează sistemul de încălzire.
Economia de 50% la costurile cu electricitatea este asociată de publicația germană acestui ansamblu energetic. Informațiile furnizate nu permit însă separarea economiei realizate strict prin valorificarea gunoiului de cal de cea obținută prin fotovoltaice, baterii și celelalte echipamente.
Pentru fermier, valoarea modelului stă tocmai în această integrare. Un material care trebuie oricum evacuat și gestionat în exploatație devine simultan o resursă energetică, iar producția solară și stocarea sunt folosite pentru a reduce cantitatea de energie cumpărată din rețea.
Fermele trec de la simpla producție de curent la management energetic
Modelul german ilustrează o schimbare mai amplă: o fermă care își instalează panouri fotovoltaice nu devine automat independentă energetic. Contează la fel de mult când este produsă energia, când este consumată și cât poate fi stocat.
Datele ANRE analizate anterior de AGRONET.ro arătau că, la 30 iunie 2026, România avea 34.843 de prosumatori persoane juridice, cu 1.951,69 MW instalați. Numai 3.853 dintre aceștia aveau și sisteme de stocare, adică aproximativ 11%. Datele includ toate persoanele juridice și nu permit separarea fermelor, dar diferența arată cât de mult a avansat producția fotovoltaică față de stocare.
Într-o exploatație agricolă, această diferență este importantă. Ventilația, pompele, instalațiile de muls, răcirea, irigațiile sau alte echipamente pot avea nevoie de energie în momente în care panourile produc puțin sau deloc.
AGRONET.ro a analizat și această transformare a fermei: exploatația devine simultan producător, consumator și gestionar al propriei energii, iar panourile, bateriile, sursele termice și consumatorii trebuie dimensionați împreună.
Există deja și exemple românești de reducere a costurilor prin energie proprie
În România, familia Vlad din Piscu, județul Galați, folosește panouri fotovoltaice pentru alimentarea infrastructurii de irigații a unei ferme de aproximativ 2.100 de hectare. Exemplul prezentat de AGRONET.ro arată că energia solară a permis reducerea consumului de motorină folosit anterior de generatoarele care alimentau sistemele de pompare.
Cele două exploatații folosesc resurse diferite, dar logica economică este apropiată: consumul energetic al fermei este privit ca un sistem care poate combina producția proprie, stocarea și resursele disponibile local.
În cazul fermei germane, particularitatea este introducerea gunoiului de cal în acest circuit. Pentru exploatațiile zootehnice, unde dejecțiile trebuie oricum colectate și gestionate, recuperarea unei părți din energia termică poate adăuga o utilizare suplimentară unei resurse deja existente în fermă.
Modelul lui Heiner Sudowe nu poate fi transpus automat într-o altă exploatație fără date despre investiție, consum, efective, cantitatea de gunoi disponibilă și necesarul termic. Cazul arată însă direcția în care se dezvoltă managementul energetic în ferme: nu o singură instalație care rezolvă factura, ci mai multe surse locale conectate astfel încât energia cumpărată să fie redusă.
