În acest articol
Energia solară a asigurat aproape jumătate din producția României la ora 14:33, pe 30 iulie 2026, într-un interval cu vânt aproape inexistent și consum redus. România producea 5.787 MW, consuma 4.581 MW și exporta aproximativ 1.205 MW, potrivit datelor Transelectrica prezentate de Ziarul Financiar.
Situația descrie un moment din timpul zilei, nu structura producției pentru întreaga zi. Parcurile fotovoltaice au beneficiat de radiația solară ridicată din orele de după-amiază, în timp ce centralele eoliene nu contribuiau semnificativ. Gazele naturale și cărbunele asigurau fiecare aproximativ 14% din producție, alături de Unitatea 2 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă.
Excedentul din timpul zilei nu elimină însă riscul unui deficit seara. După scăderea producției fotovoltaice, consumul poate rămâne ridicat din cauza climatizării, irigațiilor și activităților industriale, iar România poate trece de la export la import.
Pentru ferme, ora consumului devine la fel de importantă ca puterea instalată
Producția fotovoltaică ridicată este favorabilă exploatațiilor care pot utiliza energia în momentul în care aceasta este produsă. Irigațiile, pomparea apei, ventilația adăposturilor, răcirea laptelui, sortarea și procesarea pot fi programate, în anumite limite, în intervalele cu producție solară mare.
Fermele cu panouri pentru autoconsum obțin cea mai mare economie atunci când consumul propriu se suprapune cu producția centralei. Energia injectată în rețea și cumpărată ulterior seara nu are neapărat aceeași valoare economică, deoarece intervin prețurile pieței, tarifele și condițiile contractuale.
Situația din 30 iulie arată diferența dintre două momente ale aceleiași zile:
- la prânz și după-amiază, producția solară poate depăși necesarul intern;
- dimineața devreme și seara, fermele și ceilalți consumatori depind de alte surse sau de energia stocată.
AGRONET.ro a relatat că energia solară a devenit principala sursă de electricitate din UE în iunie 2026, cu 25% din consumul blocului comunitar. Extinderea rapidă a capacităților schimbă piața, dar pune și presiune pe rețele în orele cu producție mare și consum redus.
Stocarea și consumul flexibil devin esențiale
Pentru exploatațiile cu consum constant sau cu activitate intensă după apus, panourile fără baterii acoperă doar o parte din necesar. Depozitele frigorifice, fermele zootehnice și unitățile de procesare nu își pot opri complet instalațiile atunci când producția solară dispare.
Bateriile pot muta o parte din energia produsă la prânz spre orele de seară, dar cresc investiția și trebuie dimensionate după consumul real. În alte cazuri, soluția mai economică poate fi mutarea programului de funcționare pentru pompe, mori, uscătoare sau alte echipamente care nu trebuie să lucreze permanent.
Valoarea unui sistem fotovoltaic pentru agricultură depinde astfel de:
- profilul orar al consumului;
- puterea instalației;
- capacitatea rețelei de a prelua surplusul;
- existența bateriilor;
- prețul energiei cumpărate și vândute;
- posibilitatea de a programa lucrările în orele însorite.
Seceta afectează în același timp și sistemul energetic. Nivelul scăzut al Dunării influențează producția hidroenergetică și funcționarea centralelor nucleare din regiune. Unitatea 2 de la Cernavodă trebuia retrasă din funcțiune în ziua analizată, dar autoritățile au decis să o mențină temporar cuplată.
Pentru agricultură, această combinație este relevantă: canicula crește nevoia de apă, răcire și ventilație, exact într-o perioadă în care hidroenergia și alte surse pot fi limitate. Energia solară produce mult în orele fierbinți, dar sistemul are nevoie de capacități care să acopere seara și perioadele fără soare.
