În acest articol
România ar urma să lege mai strâns producția regenerabilă de stocarea energiei, una dintre direcțiile propuse de Ilie Bolojan într-un „Pact pentru Energie” prezentat de Mediafax. Planul include finalizarea unor noi capacități de producție, accelerarea investițiilor în stocare, securizarea funcționării centralei de la Cernavodă și schimbarea regulilor pentru noile instalații fotovoltaice.
Subiectul nu este dublat integral pe AGRONET.ro. Mai multe dintre problemele invocate au fost însă analizate separat în ultimele zile, în special vulnerabilitatea energetică produsă simultan de debitul redus al Dunării, creșterea masivă a producției fotovoltaice și lipsa capacităților suficiente de stocare. AGRONET.ro a arătat că Dunărea ajunsese la un debit de numai 1.370 m³/s, în timp ce fotovoltaicele produceau 52% din electricitatea țării, o combinație care pune presiune pe flexibilitatea sistemului.
Iernut și Mintia ar putea aduce peste 1.500 MW
Prima direcție propusă este creșterea producției controlabile de electricitate. Bolojan indică finalizarea investițiilor de la Iernut și Mintia, care ar putea aduce împreună peste 1.500 MW în sistem în condiții normale de funcționare, potrivit informațiilor prezentate de Mediafax.
Pentru sistemul energetic, diferența dintre o capacitate controlabilă și una dependentă de condițiile meteorologice devine importantă mai ales în orele de seară. România poate avea producție fotovoltaică foarte ridicată la prânz, dar are nevoie de alte surse după apus.
Pe 11 august 2026, fotovoltaicele au atins un record de 3.140 MW, reprezentând 52% din producția națională la ora 14:20. Recordul arată cât de mult a crescut rolul energiei solare, dar și de ce investițiile în baterii și alte resurse flexibile devin tot mai importante.
Stocarea devine una dintre prioritățile centrale
A doua direcție a planului este accelerarea capacităților de stocare. Bolojan consideră că dezvoltarea fotovoltaicelor și a energiei eoliene nu a fost însoțită într-un ritm similar de investiții în baterii, ceea ce amplifică diferența dintre producția ridicată din timpul zilei și necesarul de energie din orele de seară.
Hidroelectrica ar putea ajunge, potrivit declarațiilor prezentate de Mediafax, la aproximativ 1.500 MW de capacități de stocare în următorii doi ani, inclusiv prin hibridizarea hidrocentralelor și accelerarea unor proiecte aflate deja în pregătire.
Direcția este în linie cu schimbarea mai amplă a politicii energetice. La nivel european, AGRONET.ro a prezentat obiectivul creșterii capacităților de stocare de la circa 55 GW la aproximativ 200 GW până în 2030.
Panourile fotovoltaice noi ar putea veni împreună cu baterii
Una dintre propunerile cu efect direct asupra viitorilor prosumatori privește schimbarea regulilor pentru instalațiile fotovoltaice.
Bolojan susține dezvoltarea noilor capacități fotovoltaice împreună cu soluții de stocare, iar prosumatorii existenți ar trebui stimulați să crească autoconsumul și să instaleze baterii. În prezent, România are peste 350.000 de prosumatori, dar numai aproximativ o treime dintre aceștia ar avea sisteme de stocare, potrivit datelor prezentate de acesta.
Asta înseamnă, raportat la cifrele prezentate, că aproximativ două treimi dintre prosumatori nu dispun încă de baterii.
Schimbarea începe deja să apară și în programele de sprijin. AGRONET.ro a relatat că AFM pregătește un program de 400 de milioane de lei pentru baterii de stocare, destinat, în forma anunțată, persoanelor fizice care au deja panouri fotovoltaice instalate și racordate la rețea.
Pentru ferme, diferența este importantă: programul AFM anunțat pentru persoanele fizice nu acoperă exploatațiile organizate ca persoane juridice, în timp ce politica generală privind asocierea fotovoltaicelor cu stocarea poate avea efecte mult mai largi asupra viitoarelor proiecte energetice.
Cernavodă și proiectul Bala 2 intră în aceeași strategie
Un alt pilon al „Pactului pentru Energie” privește producția nucleară și asigurarea apei necesare Centralei de la Cernavodă.
Bolojan susține reluarea proiectului Bala 2, care ar trebui să contribuie la creșterea cantității de apă direcționate pe Dunărea Veche către Cernavodă. El leagă problema inclusiv de perspectiva construirii Unităților 3 și 4 ale centralei nucleare.
Problema a devenit acută în august 2026. AGRONET.ro a relatat că debitul Dunării la intrarea în România coborâse pe 11 august la 1.370 m³/s, față de o medie multianuală de aproximativ 3.900 m³/s pentru august. La Cernavodă fusese atinsă cota de minus 230 de centimetri.
Situația are relevanță directă și pentru agricultură. Debitul redus al Dunării pune simultan presiune pe producția de energie, irigații, navigație și alimentarea cu apă, astfel încât investițiile energetice și infrastructura hidrotehnică ajung să depindă de aceeași resursă.
Pentru ferme, miza este energia disponibilă atunci când apare consumul
Direcția propusă pentru sistemul energetic schimbă și logica investițiilor fotovoltaice în exploatațiile agricole.
Pentru o fermă cu irigații, ventilație, instalații frigorifice, depozite sau procesare, numărul de panouri instalate nu este singurul indicator relevant. Contează câtă energie poate fi consumată direct în orele de producție, cât poate fi stocată și câtă electricitate trebuie cumpărată din rețea seara sau în perioadele fără soare.
În acest sens, trecerea de la politica „mai multe panouri” la combinația producție, stocare și consum flexibil poate influența viitoarele investiții energetice din agricultură. Forma concretă va depinde însă de proiectele legislative și schemele de finanțare care vor transforma propunerile prezentate acum în reguli efective.
