În acest articol
Austria încearcă să păstreze fermele de cerbi sika după august 2027, deși Uniunea Europeană a inclus specia pe lista celor alogene invazive și a interzis deținerea, reproducerea și comercializarea acesteia. Guvernul de la Viena pregătește o cerere de derogare, invocând efectele economice asupra celor aproximativ 250 de ferme care cresc aproape 7.000 de animale.
Fermele existente ar trebui desființate până în august 2027, potrivit calendarului prezentat de sursă. Pentru crescători, miza nu este doar păstrarea efectivelor, ci și recuperarea investițiilor în animale, adăposturi, împrejmuiri și lanțurile de comercializare a cărnii.
Austria documentează impactul economic al interdicției
Ministerul Agriculturii, Mediului și Climei din Austria le-a cerut crescătorilor să transmită date suplimentare despre efective și despre importanța economică a activității. Informațiile ar urma să fie folosite pentru susținerea cererii adresate Comisiei Europene.
Consultarea anunțată de autoritățile austriece se încheie la 10 august 2026. Guvernul susține că fermele de cerbi sika contribuie la menținerea locurilor de muncă și a veniturilor în zonele rurale, iar valoarea economică a sectorului ar ajunge la zeci de milioane de euro.
Sursa nu precizează metodologia folosită pentru această estimare și nici valoarea exactă a producției, a vânzărilor sau a investițiilor afectate. În lipsa acestor date, impactul economic poate fi prezentat doar la nivelul indicat de autoritățile austriece.
De ce este considerat cerbul sika o specie invazivă
Cerbul sika, cu denumirea științifică Cervus nippon, este originar din Asia de Est și a fost introdus în Europa cu mai mult de un secol în urmă. Specia a fost adusă inițial în parcuri de vânătoare, domenii private și grădini zoologice, iar ulterior a format populații sălbatice în mai multe state europene.
Argumentul principal pentru includerea sa pe lista speciilor invazive este riscul de încrucișare cu cerbul comun, specie autohtonă. O asemenea hibridare poate modifica structura genetică a populațiilor locale și poate produce efecte greu de inversat asupra biodiversității.
Regulile europene privind speciile alogene invazive permit introducerea unor restricții referitoare la:
- deținerea animalelor;
- reproducerea acestora;
- transportul;
- comercializarea;
- eliberarea în mediul natural;
- continuarea activităților economice bazate pe specia respectivă.
Aplicarea concretă depinde de actele europene și de măsurile adoptate de fiecare stat membru.
Viena contestă riscul de hibridare
Ministrul austriac al Agriculturii, Norbert Totschnig, susține că în Austria nu au fost identificate cazuri de încrucișare între cerbii sika și cerbii roșii autohtoni. Autoritățile austriece afirmă că s-au opus includerii speciei pe lista europeană încă din timpul negocierilor.
Absența unor cazuri identificate la nivel național este argumentul central al Vienei, dar nu anulează automat evaluarea realizată la nivelul Uniunii Europene. O derogare ar trebui să demonstreze că menținerea fermelor nu creează un risc pentru ecosisteme și că animalele pot fi ținute în condiții care împiedică evadarea și reproducerea în mediul natural.
În această etapă, nu există o decizie a Comisiei Europene privind acordarea excepției cerute de Austria.
Ce riscă fermele dacă derogarea este respinsă
Dacă solicitarea nu este acceptată, crescătorii ar trebui să își închidă activitatea cu cerbi sika până la termenul indicat. Materialul nu precizează ce se va întâmpla cu animalele existente și nici dacă fermierii vor primi compensații.
Pentru exploatațiile vizate rămân mai multe probleme nerezolvate:
- valorificarea legală a animalelor înainte de termen;
- posibilitatea sacrificării și comercializării cărnii;
- costurile dezafectării fermelor;
- conversia adăposturilor pentru alte specii;
- eventualele despăgubiri;
- obligațiile privind evidența și neutralizarea animalelor;
- riscul ca exemplarele să ajungă în libertate.
Aceste condiții trebuie stabilite prin documentele oficiale și prin măsurile naționale de punere în aplicare. Sursa nu oferă detalii despre un program de compensare sau despre sprijin pentru reconversia fermelor.
Derogarea ar putea crea un precedent pentru alte state
O excepție acordată Austriei ar putea deveni relevantă și pentru alte țări în care cerbul sika este crescut comercial sau trăiește în populații sălbatice. Comisia Europeană va trebui să echilibreze argumentele economice cu obiectivul de protejare a biodiversității.
Pentru crescători, decizia va stabili dacă activitatea poate continua în condiții controlate sau dacă fermele trebuie eliminate treptat. Până la un răspuns oficial al Comisiei Europene, termenul din august 2027 rămâne reperul prezentat pentru închiderea exploatațiilor existente.
