În acest articol
PAC post-2027 și îngrășămintele intră pe agenda miniștrilor UE la reuniunea din 28–29 septembrie 2026 de la Bruxelles, potrivit Consiliului Uniunii Europene. Pentru fermierii români, discuțiile vin într-un moment important: negocierile pentru viitoarele plăți agricole continuă, iar România are termen până la 30 septembrie să comunice Comisiei cum intenționează să distribuie cele 29,98 milioane de euro primite pentru costurile ridicate cu îngrășămintele și energia.
Consiliul va discuta separat situația piețelor agricole, inclusiv efectele războiului din Ucraina, iar miniștrii vor avea și un prânz de lucru dedicat Planului european pentru îngrășăminte. În sectorul agricol, acestea sunt cele trei dosare cu impact direct asupra fermelor: forma PAC după 2027, costul inputurilor și evoluția piețelor.
PAC după 2027: definițiile și plățile rămân în negociere
Documentul pregătitor publicat de Consiliul UE arată că discuțiile tehnice privind viitoarea PAC s-au concentrat în ultimele luni asupra câtorva elemente care pot modifica direct modul în care vor fi acordate subvențiile după 2027.
Printre acestea se află:
- structura sprijinului pentru venit;
- definiția fermierului;
- definiția fermierului activ;
- definiția hectarului eligibil;
- sprijinul cuplat;
- măsurile pentru instalarea și succesiunea tinerilor fermieri;
- gestionarea riscurilor;
- intervențiile pentru adaptarea la schimbările climatice;
- arhitectura de mediu și climă;
- reducerea poverii administrative.
Statele membre cer mai multă flexibilitate pentru adaptarea regulilor la structura agriculturii naționale, dar negocierile trebuie să păstreze și un cadru comun la nivel european.
Președinția irlandeză nu urmărește încheierea negocierilor PAC la reuniunea din septembrie. Obiectivul declarat este construirea unui acord general parțial pentru Consiliul Agricultură și Pescuit programat în 26–27 octombrie 2026.
Pentru România, una dintre temele care trebuie urmărite este modul în care vor fi direcționate plățile directe. AGRONET.ro a analizat propunerea privind rezervarea obligatorie a 15% din plățile directe pentru redistribuirea către fermele mici și mijlocii. Propunerea este încă în negociere și nu reprezintă forma finală a PAC 2028–2034.
Îngrășămintele, discutate separat de miniștrii agriculturii
Costul fertilizanților va fi abordat într-un prânz de lucru dedicat Planului european pentru îngrășăminte.
Comisia Europeană arată că prețurile îngrășămintelor azotate erau în aprilie 2026 cu 71% peste media anului 2024. La nivelul întregului sector agricol european, fertilizanții reprezintă în medie 7–8% din costurile cu inputurile, însă ponderea este mai mare pentru anumite culturi.
Una dintre vulnerabilitățile structurale ale producției europene este dependența de gazul natural. Potrivit Comisiei, disponibilitatea și prețul gazului determină aproximativ 70% din costul producerii îngrășămintelor azotate.
Uniunea Europeană importă, în același timp:
- aproximativ 30% din îngrășămintele azotate;
- circa 70% din îngrășămintele fosfatice;
- aproximativ 40% din necesarul de potasiu.
Planul Comisiei urmărește sprijinirea producției europene, diversificarea furnizorilor, dezvoltarea fertilizanților cu emisii reduse și creșterea transparenței pieței.
România trebuie să decidă cum împarte 29,98 milioane de euro
Discuția europeană are o miză imediată pentru fermele românești. România are alocate 29.977.500 de euro din pachetul european de urgență pentru fermierii afectați de creșterea costurilor cu îngrășămintele și energia.
AGRONET.ro a prezentat condițiile acestei alocări. Statul român poate adăuga până la 59,955 milioane de euro din bugetul național, ceea ce ar permite un buget total de maximum 89,9325 milioane de euro.
Suplimentarea națională nu este însă automată.
Până la 30 septembrie 2026, România trebuie să comunice Comisiei Europene modul în care intenționează să folosească alocarea europeană, inclusiv:
- sectoarele sau produsele eligibile;
- criteriile pentru beneficiari;
- valoarea sprijinului;
- formula de distribuire;
- sistemul de verificare;
- calendarul plăților;
- eventuala contribuție suplimentară de la bugetul național.
Prin urmare, reuniunea miniștrilor agriculturii din 28–29 septembrie are loc chiar înaintea acestui termen.
Piața agricolă și Ucraina revin pe agenda Consiliului
Miniștrii vor analiza și situația actuală a piețelor agricole. Ordinea de zi provizorie a Consiliului precizează că discuția va avea în vedere în special evoluțiile apărute după invazia Rusiei în Ucraina.
La această parte a reuniunii este prevăzută participarea ministrului ucrainean al politicii agrare și alimentației.
Pentru România, tema are implicații directe prin:
- piața cerealelor;
- tranzitul mărfurilor ucrainene;
- capacitatea feroviară;
- accesul la Portul Constanța;
- costurile energiei și îngrășămintelor;
- concurența pe piețele de export.
Presiunea logistică este deja vizibilă. Fermierii români și organizațiile agricole au ridicat problema disponibilității vagoanelor și rutelor spre Constanța, într-un sezon în care producția națională trebuie valorificată simultan cu tranzitul cerealelor din Ucraina.
Pescuitul intră în negocierile pentru bugetul 2028–2034
A doua mare componentă a reuniunii este pescuitul și acvacultura. Consiliul urmărește obținerea unui acord general parțial asupra regulamentului care va stabili condițiile sprijinului european pentru politica comună în domeniul pescuitului, politica maritimă, acvacultură și Pactul european pentru oceane în perioada 2028–2034.
Miniștrii vor discuta și posibilitățile de pescuit pentru 2027 în raport cu Regatul Unit și Norvegia.
Pentru sectorul agricol românesc, însă, cele mai importante rezultate de urmărit după reuniunea din Bruxelles sunt direcția negocierilor PAC și modul în care statele vor răspunde costurilor încă ridicate ale fertilizanților. În cazul României, aceste discuții coincid cu termenul până la care trebuie stabilit concret cine și în ce condiții va putea beneficia de alocarea europeană de 29,98 milioane de euro.
